Redactor: Irina Papuc O comisie internațională de experți în medicină face apel la decriminalizarea drogurilor la nivel mondial, argumentând că politicile actuale duc la violență şi la răspândirea bolilor. Comisia, instituită de prestigioasa revistă medicală Lancet şi Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite, constată că 50 de ani de politici dure care reglementează consumul de droguri au cauzat  mizerie și nu au dus la reducerea consumului de droguri, ci mai degrabă au alimentat criminalitatea, violenţa și răspândirea epidemiei de HIV si hepatita C prin reutilizarea seringelor. În consecinţă, autorii raportului cer o inversare completă a politicilor represive impuse de cele mai multe guverne. Mai exact, experţii fac apel la decriminalizarea infracțiunilor minore şi non-violente, care includ vânzarea şi utilizarea drogurilor.

"Atâta timp cât interdicția continuă, violența și represiunea vor continua în paralel"

Deşi prin măsuri aspre Guvernele îşi doresc să responsabilizeze oamenii şi să-i descurajeze în încercările lor de a consuma substanţe interzise, raportul constată că încarcerarea nu face decât să complice lucrurile – aici vorbim despre riscul enorm de infectare cu HIV şi hepatita C, întrucât în închisori nu se poate face rost de seringi de unică folosinţă sau medicamente în caz de supradoze. De asemenea, dovezile arată că pedepsele în cazul consumului de droguri se aplică într-un mod discriminatoriu împotriva minorităților și a femeilor. „Ideea reducerii efectelor nocive este esențială pentru ordinea publică în atât de multe domenii, de la tutun și alcool până la reglementarea produselor alimentare sau a siguranței traficului” a declarat Joanne Csete, de la Mailman School Of Public Health, Columbia University, New York, SUA. „Atunci când este vorba de droguri, de sănătate publică, abordările ştiinţifice au fost respinse. Decriminalizarea infracţiunilor minore, non-violente cu implicarea drogurilor trebuie să fie un prim pas de urgență într-un proces mai lung de politici de reorientare şi de regândire fundamentală, la nivel național și internațional. Atâta timp cât interdicția continuă, violența și represiunea vor continua în paralel", a mai spus Joanne Csete. „Doar 11 la sută dintre persoanele care au folosit droguri ilegale la nivel mondial sunt consumatori problematici. Ideea că folosirea drogurilor înseamnă în mod obligatoriu abuz a generat opinia că abstinenţa imediată și completă este singura abordare acceptabilă. În țările și regiunile în care terapia de substituție cu opiacee rămâne indisponibilă sau nu este furnizată, epidemiile de HIV şi hepatita C continuă să se extindă. Există o altă cale. Programele și politicile care vizează reducerea efectelor nocive ar trebui să fie în centrul politicilor viitoare de droguri ", a declarat profesorul Adeeba Kamarulzaman, Universitatea din Malaya, Kuala Lumpur, Malaezia.

"Majoritatea persoanele care folosesc droguri au acceptat să beneficieze de servicii de prevenire şi tratament"

Ce măsuri trebuie luate
  • Un număr de țări, în special din Europa, au decriminalizat infracțiuni legate de droguri minore cu rezultate bune, inclusiv au crescut capacitatea de a oferi servicii sociale şi de sănătate pesoanelor care aveau nevoie, ajutând în acest fel şi poliţia să-şi concentreze eforturile asupra infracțiunilor de nivel înalt. Consumul de droguri, cu o posesie de nivel scăzut și vânzarea în cantităţi mici nu ar trebui să fie supuse unor sancțiuni penale, inclusiv pedepse cu închisoarea.
  • Majoritatea persoanele care folosesc droguri au solicitat sau au acceptat să beneficieze de servicii de prevenire şi de tratament, deşi acestea sunt exlcuse de multe ori, pentru că cei care consumă sunt consideraţi nedemni să obţină astfel de servicii.
  • Decesele prin supradoze pot fi reduse foarte mult prin acces asigurat la tratament asistat de medicamente. Totodată, persoanele care folosesc droguri sau sunt susceptibile de a asista la supradoze au acces la naloxonă, un medicament care previne decesul prin supradoze.
  • Un număr tot mai mare de guverne naționale și jurisdicții sub-naționale (cum ar fi state din SUA) au introdus reglementări pentru introducerea pe piaţă a canabisului. Guvernele și organismele de cercetare ar trebui să se axeze pe cercetări ştiinţifice, astfel ca să includă cele mai bune practici pentru sănătatea și siguranța publică.
Portugalia, model de succes în decriminalizarea drogurilor Portugalia a fost una dintre ţările care până în anul 2000 s-a confruntat cu o criză a consumului de droguri, inclusiv heroină. Ţara risca să se confrunte cu un dezastru la capitolul sănătate şi siguranţă, de aceea autorităţile au luat o decizie, pe atunci, sceptică pentru multe state – decriminalizarea drogurilor. Deşi unii aştepau ca ţara să intre într-un colaps, lucrurile s-au schimbat spre bine cu fiecare an. Astfel ca, după 15 ani, să reducă la 50 la sută consumul de stupefiante. Câteva statistici:
  • În Portugalia doar 19 la sută din totalul persoanelor depistate cu droguri au primit pedepse ce implicau privarea de libertate, ceea ce înseamnă că erau infracţiuni grave. În restul cazurilor - 81 la sută – însemnau pedepse minore, iar cei implicaţi au scăpat cu amenzi şi recomandarea de tratament la clinicile specializate.
  • Dacă în 2007 aproximativ 12 la sută dintre adulţi recunoşteau că au luat în ultima lună droguri, în 2012 procentul a scăzut la 2. Procentul celor care luau droguri a scăzut de la 45 la sută la 25, din 2001 până în 2012.
  • Procentul depistării HIV şi SIDA a scăzut considerabil, de la 1000 de cazuri noi în 2001 până la mai puţin de 100 în 2012.
Decriminalizarea – Republica Cehă Republica Cehă a aplicat decriminalizarea drogurilor încă în 1990, după ce s-a separat de politica estică restrictivă, însă pentru a accede în UE, în anul 2004, a trebuit să aplice recriminalizarea. Deşi se credea că politicile restrictive sunt mai eficiente, un studiu al Comisiei Naţionale Antidrog a demonstrat că trebuie să se renunţe la pedepsele cu închisoarea. Astfel, la 14 decembrie, 2010, Cehia a adoptat noua legislaţie care asigura decriminalizarea pentru consumul personal şi pentru a evita scandalurile internaţionale a prevăzut diferenţa dintre consumator şi „producător”.