Autor: Irina Papuc

Judecătorii, care se fac responsabili pentru pierderea unor cauze la CEDO şi care au fost acţionaţi în instanţă de către Ministerul Justiţiei pentru recuperarea prejudiciilor, ar putea scăpa basma curată. Aceştia sunt de părere că nu pot fi traşi la răspundere, deoarece Ministerul Justiţiei ar fi încălcat prevederile Constituţiei atunci când a intentat acţiunea de regres. Ce se va întâmpla mai departe va decide Curtea Constituţională. Dosarul civil în care Ministerul Justiţiei a acţionat în judecată mai mulţi judecători responsabili de pierderea mai multor dosare la CEDO a fost examinat la Judecătoria Buiucani. Mai exact, au fost vizaţi Galina Stratulat, Djeta Chistol, Valeriu Doagă, Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru, Iulia Cimpoi şi Adela Glavan. Ministerul Justiţiei solicită de la aceştia o recompensă pentru dosarele în care Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în sumă de 111.755 de lei. Cu două zile înainte însă, trei judecători au depus o cerere de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a normei legale care este invocată de Ministerul Justiţiei şi care permite atragerea la răspundere a judecătorilor care se fac responsabili de pierderea dosarelor la CEDO. Vorbim aici despre Legea cu privire la agentul guvernamental. Articolul 27(1) prevede că „statul are drept de regres împotriva persoanelor a căror activitate, cu intenţie sau din culpă gravă, a constituit temei pentru adoptarea hotărârii privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotărâre a Curţii sau prin acord de soluţionate pe cale amiabilă a cauzei”. Motivul solicitării - încalcă prevederile Constituţiei.

Astfel, în cadrul şedinţei s-a decis suspendarea hotărârii, iar cererea a fost expediată Curţii Constituţionale, care urmează să se expună.

Amintim că Ministerul Justiţiei a anunţat încă în luna ianuarie că 37 de judecători şi persoane publice, care se fac responsabile de pierderea dosarelor la CEDO, urmează să fie acţionate în instanţă pentru recuperarea prejudiciilor suportate din bugetul de stat. Anunţul a fost făcut de ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, însă procedura anunţată de recuperarea a banilor pierduţi a fost concepută mai degrabă ca o acţiune de imagine.