Săptămâna trecută Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a acceptat candidatura lui Mihai Poalelungi la șefia Curții Supreme de Justiție. A rămas doar votul deputaților, pentru ca actualul președinte al CSJ să fie numit pentru încă un mandat. Candidatura lui Mihai Poalelungi a fost propusă de Consiliul Superior al Magistraturii, la începutul lunii februarie, și a provocat nemulțumirea societății civile, pentru că a fost singurul care s-a înscris în cursa pentru această funcție. Într-un interviu acordat portalului BizLaw, magistratul explică de ce nu a reacționat atunci când societatea protesta împotriva candidaturii sale la funcția de președinte al CSJ, cât de „strânsă” este legătura dintre justiție și politică, de ce nu era necesară o nouă Lege a Procuraturii, dar și unde au ajuns banii europeni oferiți pentru reforma justiției. BizLaw: Venind în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție v­-ați confruntat cu proteste, iscate de faptul că legea permite ca o singură persoană să poată participa la concursurile organizate pentru funcții de conducere în instituțiile publice. Cum s-a întâmplat ca să fiți unicul candidat? Credeți că această prevedere influențează negativ dezvoltarea justiției? Poate fi considerată competentă o persoană care a fost privată sau, invers, ferită de fair play? Mihai Poalelungi: Legislația prevede că orice persoană, care vrea să acceadă în funcţia de judecător sau de conducător de instanţă, depune cerere, se înregistrează în registru la CSM , trece Colegiul de selecție, Colegiul de evaluare și participă la concurs. Exact aşa s-a procedat şi în cazul meu. Concursul a fost anunţat cu trei luni înainte de expirarea mandatului. Au fost aproape două luni pentru a depune cerere, dar am depus doar eu. De obicei, în circa 70% din cazuri la concursurile pentru funcțiile de vicepreşedinte sau preşedinte de instanţă participă un singur candidat. Ținând cont de tot ce se întâmplă în societate, nu prea sunt doritori de a participa la concursuri. Cum depui cerere, imediat ești blamat. Și la concursul pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ, care s-a desfășurat un pic mai devreme, a fost un singur candidat. Nu ştiu de ce toţi cei care făceau gălăgie în privinţa mea nu s-au revoltat și în acel caz, și în multe alte situații similare. BizLaw: Nu doar societatea civilă a fost nemulțumită de faptul că ați fost singurul candidat la funcția de președinte al CSJ. Și Ambasadorii Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii și-au expus nemulțumirea. Mihai Poalelungi: Am văzut declaraţiile celor doi Ambasadori și nu înțeleg nedumerirea lor. Cred că înainte de a face aceste declaraţii ar fi fost bine să consulte legea. Vreau să știu, câţi contracandidaţi au avut preşedinţii Curţii Supreme de Justiţie din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, dacă ei invocă lipsa de democrație? Mai ales că acum, în SUA, se discută numirea unui judecător la Curtea Supremă de Justiţie din partea unui sau altui partid - democrat sau republican? Nu vreau să-i supăr pe domnii Ambasadori, dar cred că, în acest caz, limitele de critică sunt depăşite. BizLaw: Şi nu aţi găsit un contracandidat, cel puțin formal, ca să evitaţi aceste nemulțumiri? Mihai Poalelungi: Ar fi fost posibil să mă adresez la colegi să depună cineva cerere, dar asta nu ar fi fost bărbăteşte. Ar fi fost urât din partea mea. Dacă ţii la onoare, aşa ceva este inadmisibil. Mihai Poalelungi: O interacțiune intre justiție și politic exista vrem noi sau nu. Când m-am întors de la Strasbourg am fost întrebat de cineva dacă am dușmani. Atunci am răspuns că nu, nu am. Nu știam bine ce se întâmplă în unele cazuri în Moldova și că, ne conducem după principiul „am auzit". În societatea noastră, cea mai proastă informaţie devine cea mai bună și se promovează mult negativism. Cu cât mai înaltă este funcţia pe care o deţine persoana, cu atât mai mult aceasta este blamată. Eu nu sunt împotriva criticii. Criticaţi, dar nu  defăimați. BizLaw: Cine din sistemul judecătoresc ar fi putut concura cu Dvs.? Mihai Poalelungi: Oricine din sistemul judecătoresc a fost în posibilitatea de a  participa la concurs. Nu voi spune concret cine anume, pentru că asta ar însemna să facilitez pe cineva. Nu sunt eu unicul, care ar putea conducea CSJ. Având în vedere gălăgia ridicată în jurul înaintării mele la al doilea mandat, pe care o consider o defăimare şi nu critică, să-mi spuneți: Cine dintre judecători a făcut mai mult pentru sistemul judecătoresc decât mine? Am să-mi permit pentru prima dată o lipsă de modestie, chiar vreau să ştiu cine ? BizLaw: De ce nu ați ieșit cu o reacție imediat ce au început nemulțumirile? Mihai Poalelungi: Pe de o parte, atât Consiliul Europei, cât şi  jurisprudenţa CtEDO, recomandă judecătorilor să nu se adreseze în instanță pentru apărarea onoarei şi demnităţii, pentru că este o chestiune subiectivă. Se adresează tot la colegii lor. De aceea, nu am făcut acest lucru. Pe de altă parte, dacă ieşi în presă după ce ai fost defăimat sau criticat, percepţia societăţii este că te justifici. Ca şi consecinţă, rezultatul e aproape zero. Mai mult, având în vedere politizarea societăţii noastre, indiferent de postul de televiziune sau radio la care te duci, imediat ești asociat cu cineva. Dacă aș fi venit cu o explicație pe site-ul CSJ, ar fi însemnat că fac abuz de resursele statului. BizLaw: Înainte de a accepta funcția la CEDO ați activat la CSJ în calitate de vicepreședinte. Se întâmpla în anii 2005­-2008, în perioada comuniștilor, care s-­a marcat printr­-un declin în toate domeniile, inclusiv justiție. Apoi ați revenit la CSJ în anul 2012. Cum vedeți acum lucrurile, după schimbarea clasei politice? Ce schimbări au avut loc între timp? Mihai Poalelungi: Ca să nu intrăm în polemică despre politică, am să vă spun că îmi doresc să avem un sistem judiciar care, indiferent de partidul de la putere, să ofere cetățenilor încrederea că vor merge în instanţe şi vor fi apăraţi. La noi e greu de vorbit despre încredere, de la destrămarea URSS şi până acum. În ultimii ani, despre sistemul judiciar se vorbește doar negativ.  Toţi cetăţenii  doresc să fie trataţi egal şi să li se facă dreptate, însă fiecare care se află într-un litigiu înţelege dreptatea în felul său.  După câte înţelegeţi, numai o parte în proces poate să aibă câştig de cauză şi respectiv, din start, 50% rămân nemulţumiţi. Şi aici încep învinuirile, critica şi defăimarea justiţiei. Calitatea actului justiţiei este net superior față de acum 4-5 ani în urmă. Asta demonstrează şi datele oficiale de la CtEDO. În ultimii ani, 2/3 dintre condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană nu ţin de activitatea sistemului judiciar. Este vorba de tratament inuman, condiţii de detenţie, neexecutarea hotărârilor judecătoreşti etc. Percepţia oamenilor care nu au treabă cu justiția, este că, orice condamnare la CtEDO este din vina judecătorilor. Nu este adevărat şi informaţia aceasta trebuie adusă corect la cunoştinţă societăţii civile. Din 2009 până în prezent s-a îmbunătățit vizibil calitatea soluțiilor, motivarea deciziilor  judecătoreşti. În această perioadă, s-a schimbat mult şi corpul judecătoresc. Au venit mulţi judecători tineri, care constituie în jur de 50%,  şi care au o pregătire net superioară faţă de cei cu experienţă, mulţi dintre care trebuie să părăsească sistemul. De spus că, nici aceştia, tinerii,  nu sunt buni, chiar sunt nişte aberaţii. Noi între noi, judecătorii, ştim foarte bine cine nu corespunde funcţiei, cine nu e „curat” la mână, nu e integru, dar asta trebuie să dovedeşti. BizLaw: Șeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, declara anterior că cea mai mare capcană a justiției din Moldova, precum și din alte state aflate în tranziție, este dependența de factorul politic. Când credeți că justiția va deveni liberă de politic? Mihai Poalelungi: Dacă vorbim despre justiţie, în sensul numai de sistemul judiciar, cred că, cu aceasta se exagerează în permanenţă. Cât ţine de CNA, Procuratură etc., statutul de judecător nu-mi permite să mă exprim în acest sens. BizLaw: Anterior instituțiile erau oarecum partajate: Ministerul Justiție era la PLDM, Procuratura, CNA – la PD Mihai Poalelungi: Nu uitaţi, indiferent cum ar fi numit cineva în funcţie, dacă se va auzi că a avut tangenţe cu un oarecare politician, imediat va fi asociat cu acel politician şi partidul din care acesta face parte. Când am revenit în Moldova, m-am întâlnit doar cu ministrul de atunci al Justiţiei, dl Tănase, care era la PLDM, şi cu dl Filat, care era Prim-ministru. Asta nu înseamnă că dacă am vorbit cu ei eram PLDM-ist, iar acum sunt PL-ist, PD-ist sau am atitudine la vreun alt partid politic. Justiţia este dependentă de politic în sensul în care Parlamentul este cel care stabilește bugetul pentru sistemul judiciar, adoptă legi, inclusiv ce vizează sistemul judecătoresc. Judecătorii de la CSJ şi conducerea CSJ sunt numiţi tot de către Parlament. În componenţa CSM sunt trei reprezentanţi ai societăţii civile, numiţi tot de către Parlament. O interacţiune dintre politic și justiție este vrei, sau nu. Un judecător poate fi influenţat de către politicieni numai dacă are probleme de integritate. În asemenea caz, dacă te respecţi, te duci din sistem. Să vină altul care  e integru. Dacă tu ai casă, maşină scumpă etc. şi nu poţi motiva legalitatea dobândirii acestor bunuri, e clar că eşti vulnerabil. BizLaw: S-a întâmplat să fiți sunat de politicieni, deputați, care să vă roage să interveniți într-un dosar, să influențați anumite decizii? Mihai Poalelungi: Nu, nu s-a întâmplat. Depinde cum te impui din start. Dacă ești integru, ești respectat, te respecți și nu te închini în fața politicienilor, nimeni nu-ți poate face nimic. Dacă umbli după favoruri și ai probleme de integritate, desigur că ești șantajabil. Totul depinde de conştiinţa noastră, a tuturor. Este important să nu admiţi să fii influenţat şi atunci nu vei fi. BizLaw: După ce vineri Comisia juridică, numiri și imunități v-a aprobat candidatura, urmează votul Parlamentului. Aţi tatonat terenul, aţi discutat cu deputaţii, pentru că ei trebuie să vă voteze? Mihai Poalelungi: Nu am discutat cu nimeni. Am fost la Comisie și timp de vreo 40 de minute mi-au adresat întrebările care le-au avut. Nici nu am întrebat când mă vor invita în Parlament. Cred că şi acolo vor fi multe întrebări, important este să fiu tratat corect. Sunt pregătit să răspund la orice întrebare. BizLaw: Să revenim la reforma sectorului justiției. În acest an Strategia de reformă a sectorului justiției ajunge la final. Care au fost așteptările și ce s-a reușit, ținând cont că în ultimii ani s-au tot schimbat guvernările, miniștrii? Mihai Poalelungi: Schimbul de politicieni nu este binevenit. Era bine dacă cei care au iniţiat Strategia o duceau până la capăt, pentru că orice schimbare influenţează promovarea proiectelor. Ideea de Strategie a fost bună. În ce măsură s-a reuşit? Era naiv, din start, să credem că se va reuşi tot. În acelaşi timp, trebuie să înțelegem că Strategia nu este o dogmă, nu este o Biblie și ea trebuie ajustată la viața reală. BizLaw: Din cauza neîndeplinirii condiționalităților impuse de UE, din cele 60 de milioane de Euro, care urmau să fie oferite pentru reforma justiției, am primit prima tranșă - 15 mln. Euro și a doua tranșă – 13,2 mln. Euro. Vom mai primi restul banilor? Mihai Poalelungi: Nu uitați, banii pentru reforma justiției nu vin la judecători. Acești bani vin direct în bugetul de stat și sunt distribuiți sistemului judiciar, Ministerului Justiției, instituțiilor penitenciare, Procuraturii, poliției etc. De asemenea, foarte mulţi bani se dau în diferite proiecte de asistență, la ONG-uri pentru promovarea anumitor studii, proiecte, experţi. Chiar aș vrea ca la sfârşitul acestui an să se facă un raport câţi bani europeni a primit Ministerul Justiţiei, câţi Procuratura, câţi s-au dat în proiecte, la ONG-uri, experţi, și câți au ajuns în sistemul judiciar. BizLaw: Anul trecut Guvernul, dar și CSJ au cerut o misiune de evaluare a actului justiției din Republica Moldova, formată din experți europeni. Mai credeți că este necesară și utilă o supraveghe din partea UE? Care ar putea fi implicațiile acum pentru sistemul de justiție? Mihai Poalelungi: Am avut o discuţie cu dl Tapiola care mi-a propus să invităm experţi care să analizeze activitatea CSJ şi să-şi expună opinia. Au venit trei: un judecător din Germania, unul din Spania şi seful direcției justiție a Comisiei Europene. Aștept publicarea raportului cu deosebit interes. În anul 2014 a ieșit dl Leancă cu declaraţii că vor veni judecători europeni şi vor face aici justiţie. Au fost declarații eronate, preluate masiv de către presă.  Cred că acum ar fi necesar ca reprezentanţi ai justiţiei din Europa de Vest să vină la noi pentru o perioadă de cel puţin un an, să monitorizeze în permanenţă ceea ce se întâmplă la noi în sistemul judiciar şi la sfârşit să vină cu concluzii şi recomandări. Astfel, am putea arăta care este adevărata situație din justiție. Din păcate, ne ocupăm mai mult cu vorbitul, decât să analizăm ce am făcut și ce ar trebui să facem pentru a recăpăta încrederea oamenilor. BizLaw: Recent, un grup de experți europeni au realizat un studiu despre felul în care s-a implementat Strategia de reformă a sectorului justiției. Aceștia au constatat că „sistemul judiciar și Procuratura reprezintă niște cluburi închise care au grijă de propriile lor interese și care nu servesc intereselor justiției sau societății”. Ce a stat la baza acestei declarații? Mihai Poalelungi: Vrem sau nu vrem, judecătorii sunt o castă aparte. Procurorii au casta lor, medicii pe a lor, executorii judecătoreşti la fel şi tot aşa. Dacă judecăm după acest principiu, așa este. Nu cred însă că e cazul să vorbeşti despre un club închis în sensul în care se difuzează. În prezent, dacă te vede cineva cu un avocat sau dacă ai fost la nuntă la cineva, imediat apar discuții. În așa condiții, de la noi se cere ca, în afară de familie, să nu vorbim cu nimeni. Dar dacă soţul, soţia,  este avocat, după logica din societate ar fi trebuit chiar să divorţăm. Astfel, se formează cluburile despre care ați pomenit. E trist când depăşim limitele și vrem să fim mai catolici decât Papa de la Roma. Noi vrem justiţie europeană, dar haideți să fim ca ei, să studiem ca ei, să lucrăm ca ei şi să fim oneşti ca ei. BizLaw: Fiindcă am ajuns la capitolul „competențe”, vreau să vă întreb cum apreciați calitatea motivării hotărârilor judecătorești, despre care experții (studiul Centrul de Resurse Juridice) vorbesc că sunt aproape dezastruoase, cea mai mare problemă constând în lipsa dovezilor și argumentării pentru deciziile luate? Mihai Poalelungi: Persoanele care promovează această opinie, sunt sigur, exagerează şi asta înţeleg, cred eu, şi ei. Desigur, a sta într-o parte şi a o face pe deşteptul este cu mult mai uşor decât să lucrezi. Cei care promovează această idee, nu au decât să vină în sistemul judiciar şi să ne demonstreze cum trebuie să lucrăm. Apropo, eu demult le-am făcut această propunere, însă după cum vedeţi n-au acceptat-o. Luaţi o hotărâre judecătorească a unuia şi aceluiaşi magistrat din 2000, din 2006 şi de acum şi comparaţi-le. Veți vedea că diferenţa este ca între cer şi pământ. Calitatea actului de justiţie este ceva la care tot  timpul lucrezi și tot timpul va fi loc pentru mai bine. Mă întorc la opinia expusă privind motivarea hotărârilor judecătoreşti. Le-aş propune persoanelor în cauză să fie corecţi şi să nu generalizeze. BizLaw: Asistăm acum la o tentativă de reformare a justiției, prin adoptarea Legii cu privire la Procuratură și votarea în prima lectură a pachetului de legi cu privire la CNI. Cum credeți că vor influența acestea actul justiției în Republica Moldova? Vor avea ele efectul scontat, dacă facem referire și la declarația Dvs. anterioară că „cumătrismul nu poate fi înlăturat”? Mihai Poalelungi: Interesant, cum poţi să spui unui moldovean să nu-şi ia cumetri când i se naşte copilul? E altceva când vorbim de promovarea cumetrilor în funcţii. Orice reformă, în orice domeniu, fie procuratură sau medicină, ţine de integritate şi profesionalism. Putem modifica legile cum vreţi, dar dacă nu vom avea oameni integri şi profesionişti, acestea vor fi egal cu zero. Putem avea profesionişti foarte buni, dar dacă ei vin în sistemul judecătoresc sau Procuratură, iar peste un timp au case şi maşini scumpe, profesionalismul lor nici nu mă interesează. Referitor la Legea Procuraturii - n-aş fi inventat nimic. Aş fi preluat Legea cu privire la Parchetul din România și aș fi implementat-o aici. Suntem aceiaşi romani, cu aceleaşi tradiţii, cumetri, obiceiuri. Acolo legea funcţionează bine: un CSM cu două camere - procurori şi judecători, cu posibilitatea de a-i schimba dintr-o funcţie în alta. Și asta ar fi dat rezultate mult mai bune, cel puţin în opinia mea. Legea nouă e mai bună, dar cred că cea din România este și mai bună. BizLaw: V-a surprins demisia dlui Procuror General? De ce acum? Mihai Poalelungi: Decizia îi aparţine. BizLaw: Din 2013 funcționează un mecanism de evaluare a performanței judecătorilor. Cât de funcțional este acest mecanism acum? Au existat critici în privința superficialității evaluărilor. Vedeți o îmbunătățire la nivel de pregătire a magistraților? Mihai Poalelungi: Noi am avut Colegiul de calificare. S-a modificat legea, s-a instituit Colegiul de evaluare şi Colegiul de selecţie. Poate este bine, dar îmi este complicat să cred că crearea acestor două colegii a impulsionat schimbări radicale în justiţie. Sunt destul de sceptic în această privinţă, pentru că vin candidați cu punctaj mare și noi trebuie să-i promovăm, dar ce facem cu integritatea și imaginea unora în societate? Când la CSM se votează pentru un candidat cu puncte mai puține, începe scandalul. Nu întotdeauna cel care a primit punctaj mai mare este mai bun. Este mult subiectivism în stabilirea punctajelor. Fără să supăr membrii acestor două colegii, dar ele nu dau roadele așteptate. BizLaw: Dacă vorbim despre integritate, cum se face că CSM înaintează repetat candidaturile unor judecători, după ce președintele țării le refuză, motivând lipsa de integritate a acestora? Mihai Poalelungi: Legea a fost modificată în 2006. Până atunci, se înaintau preşedintelui câte două-trei candidaturi, el numea şi elibera pe cine vroia. CSM-ul nu putea face nimic. Acum, dacă președintele refuză o candidatură, CSM are dreptul să o înainteze repetat numai după ce verifică şi vede că refuzul nu este motivat. Din 2006 şi până acum au fost multe cazuri de acest fel. CSM este organul care decide soarta judecătorului şi nu președintele, și așa este corect. Or, CSM este organul de autoadministrare judecătorească. Mai complicat este cu judecătorii de la CSJ. CSM îi înaintează, după care parlamentarii îi votează sau nu. BizLaw: Ați propus reorganizarea CSJ - 1/3 din magistrați să fie din mediul academic și societatea civilă, precum și acordarea dreptului CSM de a verifica averile judecătorilor, inclusiv verificarea declarațiilor membrilor familiilor judecătorilor. Credeți că acestea vor determina judecătorii să nu ia mită? Cum vor fi excluse „înțelegerile” judecătorilor cu membrii CSM? Mihai Poalelungi: Avem o mulțime de funcționari, printre care judecători și procurori, care au mașini scumpe, case. Noi înțelegem că ei, fiind în funcție de judecător, ministru sau polițist, nu au posibilitatea să-și construiască casă sau să-și ia mașină scumpă. În 2012 am propus să fie verificați toți cei salarizați de stat. Cei care nu pot demonstra legalitatea bunurilor, să fie eliberați din funcție pentru lipsă de integritate, fără pensie de judecător sau funcționar, fără îndemnizație și fără dreptul de a accede în vreo funcție de stat. Mi s-a reproşat: „Nu, nu, asta e prea dur!”. Noi de câțiva ani suntem verificați de CNI. Nu vreau să arunc pietre în ograda CNI, dar cred că problema asta demult trebuia rezolvată. CNI dacă depistează nereguli, trimite la Procuratură, Procuratura deschide dosar penal și începe „nunta” de lungă durată. Am propus ca CNI să rămână cu competențele pe care le are, iar în paralel să fim verificați și de CSM. Pentru noi este mult mai simplu, din motiv că membrii CSM-lui cunosc foarte bine judecătorul, cariera acestuia şi nu numai. Ce fel de „înțelegere” între judecători și membrii CSM? Dacă din start vom merge pe calea „se vor înțelege”, nu vom mișca lucrurile din loc. Până acum și așa nimic nu s-a făcut la acest capitol. În privinţa reorganizării CSJ, cred că venirea la CSJ a celor din societatea civilă şi mediul academic va îmbunătăţi semnificativ calitatea actului de justiţie. BizLaw: Documentul mai prevede și crearea unei Comisii la nivel parlamentar, care ar urma să supravegheze executarea hotărârilor judecătorești. Care credeți că va fi eficiența acestei Comisii, care pare să aibă doar un rol constatator? Mihai Poalelungi: Așa ceva s-a introdus în Parlamentul britanic de câţiva ani. Am spus că dacă la britanici este necesar, atunci la noi cu atât mai mult. Am avut foarte multe probleme cu neexecutarea hotărârilor judecătorești, am fost condamnaţi  și la CtEDO de nenumărate ori pentru asta. De ce nu pot fi invitaţi în Parlament funcţionarii de stat, care nu execută hotărârile judecătoreşti și să dea explicaţii ? De ce nu este bun un control parlamentar asupra instituţiilor statului în acest sens? Dacă hotărârile judecătorești nu se execută, justiţia este redusă la zero. BizLaw: Moldova începuse să facă paşi concreţi în privinţa testării integrității funcționarilor, apoi totul a fost blocat printr-o decizie a Curţii Constituţionale. Credeţi că testările de integritate în sistemul judecătoresc ar fi dat roade? Mihai Poalelungi: Nu văd nicio problemă cu această Lege. CC nu a fost de acord cu anumite articole, dar nu cu lupta pentru integritate. Ok, modificați-o și haideți să mergem înainte. Cât despre rezultate, vom avea rezultate, dacă noi toţi ni le vom dori şi toţi vom lucra în acest sens. Dacă vom umbla numai cu declaraţii, rezultate nu vor fi şi vom bate pasul pe loc, jeluindu-ne, după cum şi se întâmplă la noi. Reforma trebuie să fie în conştiinţa fiecăruia. În același context, vreau să vă întreb dacă este o statistică a judecătorilor sancționaţi în 2015 pentru încălcarea normelor de integritate sau pentru acte de corupție? Mihai Poalelungi: În comparație cu țările membre ale UE, avem foarte mulți judecători sancționați, dar, nu este cazul să ne lăudăm cu asta. Ar trebui să ajungem la situaţia în care să ne lăudăm că nu sunt judecători sancționați, pentru că sunt integri. BizLaw: Apropo, salariile judecătorilor au fost majorate, pentru a evita factorul de coruptibilitate. Remunerarea mai mare îşi are efectul scontat? Mihai Poalelungi: Corupția caracterizează întreaga societate, nu doar sistemul judiciar. Ar fi bine să nu fie, dar e naiv să spunem că nu este corupție în sistem. Cu majorarea salariilor am reușit să aducem oameni tineri, deștepți, cu o pregătire mai bună și mai integri. Am făcut schimb de generații. Având un salariu care permite un nivel de trai mai decent judecătorii sunt cu mult mai exigenţi faţă de atribuţiile de serviciu. Un judecător eliberat din funcție pentru încălcări nu are dreptul la pensie, îndemnizații, și nici nu se poate angaja nici în avocatură, nici în Procuratură. Vreau să cred că situația este diferită. Știți, sunt oameni cinstiți pentru că-s cinstiți și sunt cinstiți pentru că se tem. BizLaw: Spuneați, la o întâlnire cu jurnaliștii, că fenomenul corupției a fost eradicat din CSJ în proporție de 80 la sută, iar în judecătorii în proporție de 60 la sută. Mai sunteți la fel de optimist? Mihai Poalelungi: Aceasta este percepția noastră, a judecătorilor. S-a eradicat corupția la CSJ în proporție de 80%, în celelalte instanţe, credem la 60%. Trebuie să înțelegeți că CSM și CSJ nu sunt organe de luptă cu corupția. De asta se ocupă CNA, Procuratura. Noi, CSJ, insistăm pe unificarea practicii judiciare, pentru că, astfel judecătorii vor fi în imposibilitatea de a pronunța hotărâri divergente sau care sunt contrare legii. În ceea ce ţine de CSM, se întreprinde totul ce este posibil, în limita competenţelor, pentru consolidarea integrităţii judecătorilor. BizLaw: Aţi văzut lista ministrului Justiţiei cu judecătorii şi procurorii vinovaţi de dosarele pierdute la CEDO. Ce părere aveţi despre tentativa Ministerului Justiției de acţionare a acestora în judecată pentru plata despăgubirilor? Anterior spuneaţi că o astfel de practică nu există nicăieri în lume. Mihai Poalelungi: S-au făcut declarațiile, s-au depus cererile de chemare în judecată. Judecătoria Buiucani a ridicat excepția de neconstituționalitate a legii și dosarul se află la CC. Celelalte cauze urmează a fi suspendate până la hotărârea CC. Vom aștepta decizia CC. BizLaw: A fost aceasta un pas de PR din partea ministrului Justiției? Mihai Poalelungi: Opinia vă aparţine. BizLaw: Dle Poalelungi, Dvs. câtă încredere aveți în Justiție? Mihai Poalelungi: Eu cred în colegii mei și în tinerii care vin în sistemul judecătoresc. Eu cred că nivelul de încredere este mai mare decât ceea ce se promovează acum în societate. Aș vrea să cred că nivelul de încredere este de aproximativ 40%. Asta nu înseamnă că e bine, ar trebui să fie cu mult mai înalt. Cunosc majoritatea absolută a judecătorilor. În unii cred, în alții cred mai puțin, iar în alții nu cred deloc. Trebuie să unificăm practica judiciară, să nu admitem hotărâri divergente la CSJ și să nu avem condamnări la CtEDO. Când majoritatea oamenilor vor avea o atitudine pozitivă față de noi, atunci vom putea spune că lucrurile merg bine. Mult contează şi cum se difuzează în societate faptele bune şi faptele rele, dar asta deja ţine de voi, jurnaliştii. BizLaw: Se întâmplă ca munca judecătorilor să fie complicată de slaba pregătire a avocaților și procurorilor? Mihai Poalelungi: Cum sunt judecători slab pregătiți, așa sunt și avocați și procurori slab pregătiți. Numărul avocaților s-a majorat cu mult și nu știu dacă avem nevoie de atât de mulți. Între avocați, judecători, procurori, majoritatea sunt competenți și integri. Nu neapărat toți cei care au fost eminenți la facultate sunt astăzi buni profesioniști. Aceste profesii cer să înveți tot timpul, toată viaţa. Or, dacă nu o faci, în scurt timp devii neprofesionist şi inutil. Iată aici este problema cea mare a juriştilor. BizLaw: Sunt avocații chiar atât de corupți cum sunt percepuți în societate și cum arată sondajele? Mihai Poalelungi: Conform statisticilor, în majoritatea absolută a cazurilor, mita se transmite sau se încearcă să se transmită prin avocaţi  şi aici cred că este problema care trebuie soluţionată în primul rând. În acelaşi timp, vreau să spun că nu trebuie să generalizăm şi să credem că toţi avocaţii ar avea acest comportament. Repet, majoritatea avocaţilor sunt competenţi şi corecţi. BizLaw: Referitor la cazul Filat. E corect ca toate ședințele să se desfășoare cu ușile închise? Mihai Poalelungi: În lege este prevăzut când  ședințele trebuie să fie cu ușile închise. Nu cunosc dosarul, dar se motivează cu secretul anchetei. Martorii care dau explicaţii, ar figura și în alt dosar. Vreau să cred că, după ce vor termina cu audierea martorilor respectivi, cauza va fi examinată în şedinţă publică. BizLaw: Cu Președintele țării cât de des discutați? Mihai Poalelungi: Foarte rar. Ultima dată ne-am întâlnit, cred că, anul trecut, în timpul unei vizite oficiale a Preşedintelui ţării la Minsk. BizLaw: Dar cu Premierul Filip? Mihai Poalelungi: Nu m-am întâlnit cu Premierul Filip. Nu-l cunosc personal. Cu fostul Premier Valeriu Streleț am avut întâlnire și am discutat despre ce trebuie să facem pentru a schimba starea de lucruri în sistemul judecătoresc. BizLaw: Ce vă propuneți să faceți după ce veți fi votat de către Parlament? Mihai Poalelungi: În primul rând vreau să promovez o parte dintre propunerile legislative pe care le-am vociferat anterior.  Acestea ar putea da rezultate imediate. Strategia este ceva pe termen lung, dar oamenii au nevoie de justiție azi, nu numai peste ani. Trebuie să ne clarificăm în primul rând, în opinia mea, cu integritatea judecătorilor. Dacă nu vom face aici ordine, vom continua să nu fim credibili. Putem scrie cărți, modifica legi, putem face declaraţii, dar dacă societatea nu are încredere în judecători, departe nu vom ajunge. Vă mulțumim pentru acest interviu !