Reforma justiţiei a fost anunţată de către toate Guvernele drept o prioritate incontestabilă, însă în pofida declaraţiilor rămâne un domeniu restant. Despre acest lucru vorbesc şi numeroasele adresări la CtEDO ale moldovenilor, care nu au avut parte de o justiţie echitabilă la ei acasă. O statistică privind condamnările la CtEDO arată că lipsa de justiţie are un impact financiar major asupra bugetului Republicii Moldova. Statisticile publicate pe pagina Agentului Guvernamental din Republica Moldova arată că, în perioada 1999-2014, Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri pentru încălcarea drepturilor omului în valoare de peste 15 milioane de euro, 709 mii de dolari şi 3 mii de lei.

De fapt, primele condamnări au fost emise în anul 2001, fiind stabilită o sumă drept prejudiciu în valoare de 27 mii de euro. Pentru anii 2002 şi 2003 nu a fost emisă nicio decizie. În 2008 a fost înregistrată cea mai mare sumă a prejudiciilor pe care Moldova urma să o achite în cei 15 ani - peste 9,7 milioane de euro. În anii 2008 şi 2012 suma prejudiciilor a trecut de un milion de euro, iar pentru 2014 s-a înregistrat o diminuare, până la 400 de mii de euro.

În acelaşi timp, datele publicate de Juriştii pentru Drepturile Omului arată că şi în 2015 suma prejudiciilor plătite din bugetul de stat a fost destul de mare şi a ajuns la 171, 469 mii de euro.

Cele mai multe cereri la CEDO, în ultimii şapte ani, au fost înregistrate în 2009 şi 2013, când cifra a depăşit 1.300 de cereri. După 2013 a fost înregistrată o scădere esenţială, ajungând la o mie de cereri anul trecut. O schimbare vădită s-a produs tot din 2013, când a început să crească numărul cererilor respinse de către CtEDO, ajungând la peste trei mii. În acest context, Moldova s-a aflat pe locul 3 în topul ţărilor cu cele mai multe cereri adresate la CtEDO, în anul 2015. Deşi autorităţile se laudă cu faptul că sunt admise tot mai puţine cereri la Înalta Curte, situaţia poate fi explicată altfel şi nu ar fi vorba despre îmbunătăţirea calităţii justiţiei. Potrivit Centrului de Resurse Juridice din Moldova, rata de respingere a crescut atât de mult de când Moldova a angajat trei jurişti suplimentari la CtEDO. „Numărul mare de cereri inadmisibile nu reflectă neapărat o creștere în ultimii ani a numărului de cereri neîntemeiate sau o îmbunătățire a actului de justiție. Pur şi simplu în această perioadă CtEDO s-a focusat pe cererile necalitative care s-au strâns pe rolul CtEDO timp de mai mulţi ani”, se arată într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice din Moldova. În acelaşi timp, autorităţile se arată încrezătoare că schimbări există. „Anterior, din numărul total de cereri înregistrate la CtEDO erau admise pentru examinare aproximativ 30 la sută, în  2015 însă procentul lor a scăzut până la 1,8 la sută, ceea ce este un indicator că avem o justiţie de o calitate mult mai bună, decât acum şapte ani, de exemplu”, declară preşedintele CSM, Victor Micu. Numai în 2015 CtEDO a pronunţat 316 hotărâri în cauze moldoveneşti, iar cele mai multe – 31 la sută – au vizat dreptul la un proces echitabil. Amintim că Ministerul Justiţiei a anunţat la începutul acestui an că, în premieră, judecătorii responsabili de pierderea dosarelor la CtEDO vor fi acţionaţi în instanţă pentru recuperarea prejudiciilor cauzate statului. Deocamdată, niciunul dintre cei vizați nu a fost obligat să plătească despăgubiri. Mai mult, câţiva judecători au cerut ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate pentru un articol din Legea privind agentul guvernamental, pentru e permite acţiunile în regres asupra judecătorilor.