Curtea Constituțională Federală din Germania a declarat neconstituțională o parte din Legea privind Oficiul Federal al Poliției Criminale. Prevederile care au stârnit cele mai multe controverse sunt cele ce permit Poliției să înregistreze video și audio o persoană fără mandat judecătoresc, să-i verifice mailurile, dar și alte ingerințe în viața privată. La 20 aprilie, Curtea germană Constituțională Federală (Bundesverfassungsgericht, BVerfG) a declarat neconstituțională jumătate din Legea privind Oficiul Federal al Poliției Criminale. Magistrații au constatat că mai multe prevederi care conferă drepturi de investigație Oficiului pentru combaterea terorismului internațional nu au fost proporționale. Amendamentele la legea respectivă au fost introduse în anul 2009 și prevedeau transferul de competențe în lupta cu terorismul internațional către Oficiul Federal al Poliţiei Criminale, în scopul de a minimiza riscurile care rezultă din fragmentarea competențelor în cazurile care este necesară o acțiune imediată. Argumentele Curții Constituționale Federale Curtea a apreciat că, în general, delegarea competențelor către  Oficiul Federal al Poliţiei Criminale cu scopul de a proteja națiunea împotriva amenințărilor generate de terorismul internațional nu este inacceptabil. Cu toate acestea, drepturile acestei structuri trebuie să fie  în balanță cu dreptul fundamental al persoanei la intimitate. Drepturile amenințate de drepturile extinse ale Oficiului sunt: drepturile persoanei de a decide asupra dezvăluirii și utilizării datelor personale, confidențialitatea și integritatea sistemelor informatice, precum și garanțiile prevăzute la articolul 13 (inviolabilitatea domiciliului) și articolul 10 (secretul telecomunicaților), prevăzute de Constituție. Curtea a constatat că prevederile care permit Oficiului Federal al Poliţiei Criminale să recurgă la mijloace speciale de supraveghere, cum ar fi înregistrarea audio și video, utilizarea dispozitivelor de urmărire, nu sunt suficient reglementate. Potrivit Curții, chiar dacă supravegherea în scopul prevenirii crimelor este în general permisă, legea prevede ca comiterea infracțiunii să fie previzibilă și specifică sau să existe o probabilitate rezonabilă că persoana aflată sub supraveghere va comite infracțiuni de terorism în viitorul apropiat. Curtea a criticat prevederea care permite monitorizarea situațiilor cu caracter confidențial, fără a fi nevoie, în general, de o decizie judecătorească sau numai după o lună de la declanșarea monitorizării. Monitorizarea video și audio în locuințe De asemenea, a fost declarat neconstituțional articolul din lege care permitea monitorizarea video și audio în locuințe. Curtea a precizat că supravegherea trebuie să se desfășoare numai în cazul în care este concentrată exclusiv asupra persoanei-țintă și nu, cel puțin nu în mod direct, pe terțe părți. În plus, Curtea a statuat, datele colectate trebuie să fie mai întâi examinate de către o instituție independentă, înainte de a putea fi utilizat de către Poliție.