În conformitate cu legislația Consiliului Europei și legislația UE, conceptul de acces la justiție include, de asemenea, dreptul la un proces public. Acest lucru ajută la promovarea încrederii în instanțe prin vizibilitate și transparență. În acest sens, articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE corespunde articolului 6 din CEDO. Implicit, dreptul la un proces public înseamnă și dreptul la audiere. Dreptul la audiere este important, deoarece o persoană nu poate exercita celelalte drepturi în temeiul articolului 6, alineatul (3) din CEDO dacă el/ea nu este prezent. Articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia. Articolul 6 alineatul (1) din CEDO permite în mod explicit excluderea presei și publicului în următoarele condiții:
  • în interesul moralității, al ordinii publice sau al securității naționale într-o societate democratică;
  • în cazul în care este necesar, în interesul minorilor sau pentru a proteja părțile sau viața lor privată;
  • în cazul în care ar aduce atingere intereselor justiției.
Necesitatea de a proteja secretul profesional poate fi justificată, de asemenea, de impunerea limitărilor. Copiilor li se acordă o protecție sporită și poate fi posibil să se excludă mai multe proceduri. La dreptul la o audiere publică se poate renunța, însă derogările trebuie să fie făcute dintr-o voință liberă, într-un mod neechivoc și să nu fie contrar interesului public. Exemplu: Dosarul Khrabrova împotriva Rusiei Reclamanta a fost profesoară la Moscova. În anul 2002 a fost concediată după o dispută cu un elev în timpul orelor. Ulterior, ea a intentat o acțiune civilă împotriva școlii, solicitând repunerea în drepturi, iar mai târziu s-a plâns la CEDO. Ea a invocat eșecul instanțelor judecătorești naționale de a organiza un proces public. CtEDO a constatat că motivele invocate de instanță pentru desfășurarea audierilor cu ușile închise au fost foarte vagi. Acestea au sugerat că o audiere publică ar afecta în mod negativ educația unui grup nespecificat de minori. Curtea a precizat că instanțele națioanle trebuiau să aducă suficiente motive pentru a justifica procesul in camera. Audierea publică a avut loc ulterior în fața instanței de apel, însă dreptul oricum a fost încălcat, deoarece nu a avut loc re-audierea martorilor. Curtea a constatat că a fost încălcat dreptul la o audiere publică în temeiul articolului 6 din CEDO. Sursa: Handbook on European law relating to access to justice