Este profesor universitar, dar încearcă să-și împartă timpul și pentru avocatură. Nu doar pentru că iubește ambele profesii, dar pentru că acest lucru îl ajută să câștige atât cât să poată supraviețui decent. Deși depune o muncă nobilă - cea de a forma tineri specialiști - munca sa este plătită mizer. Mai puțin decât salariul mediu pe economie. Vă prezentăm astăzi un interviu cu profesorul universitar, specialist în Dreptul civil, Dreptul contractelor și calificarea raporturilor juridice, Dorin Cimil. BizLaw: Interacționați foarte mult cu sistemul educațional în domeniul Dreptului. Cât este de adevărat că sistemul nostru pregătește foarte buni teoreticieni și prea puțin este axat pe aspectul practic? Dorin Cimil: Aș vrea să spun că nu este cel mai reușit sistem de organizare a pregătirii specialiștilor în domeniul juridic, din motiv că avem cadre insuficiente, care ar putea produce studenți buni. În procesul educațional sunt antrenați nu tocmai cele mai pregătite persoane, mă refer la cele care sunt admise în profesia de lector, de conferențiar, care nu au nici pregătire pedagogică, nici academică, în opinia mea. BizLaw: Dar ei se află în fața studenților și au responsabilitatea să pregătească viitori juriști. Dorin Cimil: S-a creat o problemă începând cu anii 1996-1997, când s-a mărit esențial valul de studenți care au aplicat la Facultatea de Drept și care au putut fi înscriși nu doar în bază de concurs, dar și în bază de taxe, fără să susțină niciun fel de examene de înmatriculare. Din acea perioadă, ținând cont de lipsa de cadre, la serviciu au fost admise persoane care nu tocmai corespundeau criteriilor de competitivitate, integritate, disciplină etc. BizLaw: Și acele cadre incompetente au rămas de atunci în sistem sau au fost angajate și pe parcurs? Dorin Cimil: Mulți au plecat, mulți au rămas. Din cei rămași mulți nici nu au susținut doctoratul sau să fi dobândit minimul necesar de competențe ca să poată preda. Problema persistă și astăzi. Angajarea și promovarea persoanelor noi în sistemul educațional universitar nu este pusă pe baze corecte. Sunt promovate persoanele care nu au abilități pur pedagogice. Noi în primul rând suntem juriști, apoi profesori. Ca să poți comunica cu studenții este nevoie de alte abilități decât cele strict de factură profesională.  Este vorba de nivelul mediu al cunoștințelor generale, despre un nivel mai înalt de pregătire, de cunoașterea suficientă a unor limbi străine și pregătirea cel puțin teoretică în unele universități prestigioase. Nu-mi închipui cum poți preda un curs fără să vezi cum se predă exact același obiect într-o universitate din altă țară, de către alți profesori. Am avut ocazia să fac doctoratul la Universitatea de Stat din Moscova „M. V. Lomonosov”, între anii 1998-2001, cu susținerea tezei de doctor. Acolo am cunoscut foarte mulți profesioniști din domeniul dreptului, oameni remarcabili, care au scris foarte mult și care sunt pentru mine autorități în domeniul dreptului. Vreau să vă spun că păstrez și acum unele prelegeri scrise și le revăd când simt nevoia. BizLaw: Ce alte probleme se mai atestă în sistemul de învățământ? Dorin Cimil: Nu sunt suficienți bani, dar nici voință din partea administrației universităților pentru a le permite studenților anumite cursuri peste hotarele Republicii Moldova, să consulte biblioteci renumite, să se întâlnească cu profesori remarcabili din alte state. Totul se oprește la acest management defectuos. Nu e corect să interzici studenților să participe la o conferință internațională, de exemplu. Mai mult, majoritatea cărților scrise și publicate de profesori sunt pe cont propriu, fără a avea o elementară susținere din partea universității. Acest lucru este anormal. BizLaw: De ce există această atitudine anemică în sistemul de învățământ? Dorin Cimil: Cred că este vorba despre dezinteres. BizLaw: Avem din această cauză studenți prost pregătiți care încep să activeze? Dorin Cimil: De fapt, rata studenților prost pregătiți este foarte mică. BizLaw: Nu este un paradox?  Avem probleme atât de mari, dar avem o rată scăzută a studenților prost pregătiți. Reflectă realitatea datele pe care le aveți? Dorin Cimil: În mare măsură da. Problema este că studenții încearcă să se descurce căutând alternative pe cont propriu. BizLaw: Cu cât este remunerat este un profesor universitar, având în vedere timpul, dar și resursele pe care le alocă? Dorin Cimil: Un profesor universitar cu stagiu de muncă de 20 de ani primește un salariu de 4.500 de lei. Este o remunerare suficientă pentru a subzista, în condițiile în care colegii noștri din statele vecine au salarii de zece ori mai mari. Unica  sursă de existență este prestația extracurriculară, pe care noi o realizăm pentru a ne putea întreține familiile. Am solicitat recent administrației Universității să-mi achite biletul tur-retur și cazarea la o conferință internațională foarte interesantă în domeniul dreptului contractelor, care a avut loc la Timișoara, România. Am fost refuzat din motiv că nu sunt bani, așa că am mers din resurse proprii. BizLaw: Cât de determinați sunt studenții care vin la Drept? Care sunt tendințele - vor să se specializeze mai mult pe ramura penală, civilă sau din contra, preferă să se orienteze spre avocatura de business? Dorin Cimil: Profesia de jurist este una încă tentantă pentru tineri, poate pentru că este și foarte mediatizată. Este o specialitate care îți permite să faci carieră și să avansezi rapid, unde chiar poți face performanță dacă ești dezlegat la minte. Unele profesii, precum notarii, executorii judecătorești aduc și bani serioși, de aceea studenții sunt foarte tentați să vină la Drept. BizLaw: Și totuși, ce-i tentează cel mai mult? Dorin Cimil: E foarte straniu, însă am văzut foarte puțini să se axeze pe avocatura de business, deși consultanța pentru antreprenori este destul de atractivă din punct de vedere financiar. Altceva este să-ți alegi corect clienții. Această selecție este una foarte dificilă. Mulți sunt tentați să meargă la Institutul Național de Justiție, alții preferă să fie notari sau executori judecătorești, adică profesii care îi vor ajuta, cred ei, să câștige mai mulți bani și mai repede. După mine, problema este în viteza pe care o calculează studenții  pentru a câștiga cât mai mulți bani care să le permită o viață cât mai frumoasă. BizLaw: Cum afectează existența corupției în structurile statului asupra percepției tinerilor studenți care vin să facă Dreptul? Îi descurajeaza? Dorin Cimil: Discutăm de foarte multe ori. Suntem întrebați care este opinia noastră în diverse cazuri mediatizate. În avocatură nu poți avea o atitudine preconcepută față de clientul pe care îl aperi, iar noi încercăm să explicăm acest lucru, atât cât pot ei să înțeleagă la această etapă. BizLaw: Am auzit profesori spunând că au avut studenți excelenți, însă care visau să ajungă procurori sau judecători doar ca să facă bani. Ați avut astfel de cazuri? Dorin Cimil: Moralitatea ține de cei șapte ani de acasă. Se mai dau lecții de verticalitate și la Universitate, dar reorientarea oamenilor pentru anumite funcții prin care să se compromită există și este dictată, cred, de condițiile de muncă. Dacă o persoană muncește cu un salariu de 3.000 de lei, fie ea și competentă, se va dezmagit și va fi tentată să câștige mai mulți bani cu riscul de a se compromite. BizLaw: De ce se întâmplă astfel de cazuri? Nu avem nume notorii, care să fie exemple veritabile pentru studenți? Dorin Cimil: Cunosc mulți oameni foarte buni, competenți și care au verticalitate, dar ei rămân în umbră, nu apar la TV și nu sunt promovați așa cum ar merita. BizLaw: Ce sunteți mai mult - avocat sau profesor? Dorin Cimil: O mare parte din timp o petrec printre studenți, de aceea mai mult consider că sunt profesor universitar. BizLaw: Și totuși, cum e să fii avocat în Republica Moldova? Colegii de profesie vorbesc despre o întârziere de dezvoltare serioasă, în raport cu alte state. Dorin Cimil: Cu părere de rău, standardele impuse de Uniune sau de unele Barouri sunt destul de joase, dacă facem o analogie cu colegii din alte țări. Și nu din motiv că am fi mai puțin profesioniști, ci pentru că așa este poziționată în legislație profesia de avocat, fiind neglijată de către instituțiile de stat. Chiar și obținerea unei informații pentru un dosar penal sau civil este destul de complicată. Ni se impun destul de multe limitări. În plus, este o atitudine foarte neloială, dușmănoasă chiar din partea unor structuri de stat. Este însă și cultura societății de vină în ceea ce privește munca avocatului. BizLaw: Ce bariere legislative complică munca unui avocat? Dorin Cimil: Statutul avocatului, posibilitățile lui de a ataca cu recurs sau apel în fața Fiscului, a organului Vamal etc. Avocații ar trebui să fie conectați la toate registrele publice, prin intermediul semnăturii mobile, pentru a putea verifica dacă o persoană este proprietar al unui automobil, dacă este în căutare, etc. Acum trebuie să facem diverse solicitări oficiale, ne sunt impuse taxe sau trebuie să așteptăm răspunsul perioade lungi de timp. O altă problemă este termenul foarte limitat al recursului, deoarece nu reușești să perfectezi un recurs motivat, să aduni toate probele. De asemenea, este limitată participarea avocaților la ședințele Curții Supreme de Justiție. Noi nu știm din ce motiv se amână ședințele, care sunt criteriile de admisibilitate a recursurilor. Desigur, ele sunt prevăzute în Codurile de procedură civilă și penală, dar există foarte mult loc de interpretări. Uneori, se întâmplă să vezi perspectiva clară de succes într-un dosar, iar o hotărâre a instanței îți răstoarnă toate dovezile juridice. Este amarnic pentru un profesionist. Desigur, avem posibilitatea să mergem la CEDO sau, mai nou, la Curtea Constituțională. Aceasta este, după părerea mea, o cale efectivă și rapidă, după cum am văzut. BizLaw: Din luna februarie și până acum au fost depuse foarte multe cereri de ridicare a excepției de neconstituționalitate, iar multe norme sunt declarate neconstituționale. De ce se întâmplă acest lucru? Avem legi proaste? Dorin Cimil: Nu avem o experiență atât de bogată, dar evident că legile noastre sunt defecte și reprezintă un interes vădit al statului și nu al persoanei, deși ar trebui să fie invers. Ar fi foarte bine dacă mai mulți avocați s-ar bucura de acest mecanism de apărare a drepturilor lor. BizLaw: Poate ar fi cazul ca unele legi să fie revăzute printr-o procedură amplă de evaluare, fără să fie ciopârțite cu câte un articol în fiecare lună? Dorin Cimil: În 2014 Ministerul Justiției a creat o comisie specială, din profesori, judecători, avocați, pentru a revizui Codul civil. Am participat timp de câteva luni, ulterior, însă, am refuzat, deoarece unele ședințe mi s-au părut ineficiente, nu toți depuneau o muncă calitativă. În plus, contează și remunerarea. Noi nu eram remunerați, deși aceasta trebuie să fie cea mai plătită activitate. Foarte multe biroruri de avocați în țările străine sunt plătite de către autorități în procesul de elaborare al legilor calitative. BizLaw: Ce s-a întâmplat cu acel proiect la care ați lucrat? Dorin Cimil: Unele capitole au fost propuse spre revizuire. S-au depistat erori grave, s-au propus redactări, dar ține deja de Ministerul Justiției lansarea documentului în Parlament. BizLaw: Cum vedeți activitatea UAM, ca organ de autoadministrare? Dorin Cimil: Uniune și-a creat un rol mai puțin important în acest domeniu. Este mereu sesizabilă și vizibilă lupta pentru putere în cadrul structurilor UAM. Probabil, este vorba despre promovarea intereselor proprii. Personal, în calitate de profesor universitar, am depus actele pentru a face parte din Comisia de licențiere, dar am fost respins, fără ca să mi se explice motivele. Am înțeles că nu sunt omul „dorit”. Sunt sigur că eu nu aș fi tentat să iau mită ca să acopăr pe cineva. Am auzit și eu că sunt promovate persoane care au luat note foarte slabe la studii și, totuși, au fost promovați, în detrimentul studenților pe i-am învățat și știu că sunt foarte bine pregătiți. Totuși, aceste informații urmează să fie verificate. De asemenea, sunt foarte multe neclarități în modul de apreciere a cunoștințelor. Nu sunt standarde clare. Să afli de ce ai obținut o anumită notă este aproape imposibil. Gradul de competență a anumitor membri din Comisie lasă de dorit. BizLaw: Ce părere aveți despre faptul că în ultimul timp deveniți coleg cu tot mai mulți judecători și procurori, unii veniți în profesie, chiar dacă au probleme de integritate? Dorin Cimil: Părerea mea este una foarte negativă, deoarece este vorba de mentalitate și prejudecăți create pe parcursul exercitării unei funcții. Un procuror vine cu mentalitatea formată de învinuitor, de vinovăție prestabilită a persoanei și îi va fi foarte greu să se schimbe, pentru a presta o activitate justă de avocat. Avocatul trebuie să gândească puțin altfel. Vreau să fiu înțeles corect. Nu este vorba despre competență, ci anume de formarea mentalității, a atitudinilor, a convingerilor. Știu mulți polițiști, judecători și procurori care nu reușesc să se regăsească în această profesie. E mai greu decât credem. În final, poate fi și problema competențelor, deoarece un procuror dosare care acoperă o arie mai restrânsă a dreptului, iar avocatura înseamnă cazuri mult mai diferite și mai complexe. Aici e tot spectrul de probleme care pot apărea în viața cotidiană. BizLaw: Pot aceste persoane discredita imaginea avocaturii? Dorin Cimil: Cu siguranță da. BizLaw: Cât de profitabiltă este avocatura în Moldova? Dorin Cimil: Pentru mine nu este o activitate foarte profitabilă. Îți permite să trăiești decent. Atât. BizLaw: Care sunt obstacolele care împiedică dezvoltarea avocaturii? Dorin Cimil: Obstacolele sunt de ordin instituțional, corporativ. Ele țin de atitudinea societății, dar și a colegilor judecători și procurori. Și, nu în ultimul rând, persoanele compromise care vin în profesia de avocat și încă insistă să obțină funcții sunt, în opinia mea, un mare obstacol în calea dezvoltării avocaturii. BizLaw: Când vom avea o avocatură puternic dezvoltată? Dorin Cimil: Cu siguranță atunci când vom avea standarde clare și vom renunța la cele preconcepute. Sau când vom accede în UE. Deci, e de durată. Vă mulțumesc pentru interviu.