Autor: Dan Nicoară Biroul asociat de avocați „Gladei și Partenerii” De ce trebuie oamenii de afaceri să-și protejeze Proprietatea Intelectuală? Răspunsul este unul pe cât de simplu, pe atât de realist – pentru că aceasta poate aduce confort în activitatea companiei și, desigur, noi surse financiare bănești. În funcție de mărimea și domeniul de activitate, pot fi alese diferite strategii de management a Obiectelor de Proprietate Intelectuală (OPI). Vă vom prezenta doar unele argumente, inspirate din practică, cu referire la importanța Proprietății Intelectuale (PI). Confort în activitatea companiei Să analizăm, pentru început, situația unui om de afaceri care dorește să lanseze un produs pe piață, dar care nu a făcut un FTO (freedom to operate) test. Acesta se poate trezi într-o zi, în cel mai bun caz, cu o notificare despre încetarea folosirii produsului lui, iar în cel mai rău caz - cu o acțiune de chemare în judecată. Printre motivele unor astfel de consecințe ar putea fi încălcarea brevetelor de invenție, mărcilor, desenelor sau modelelor industriale, drepturilor de autor sau drepturilor conexe etc. ale concurenților săi. La această etapă există soluții legale (desigur, este preferabilă evitarea acestor neplăceri), care s-au întâlnit și în jurisprudența autohtonă. Printre soluțiile (neexhaustive) cunoscute de practica judecătorească în cazul mărcilor, desenelor și modelelor industriale am identificat:
  1. Agentul economic ar putea solicita declararea nulității design-ului industrial aparținând concurentului asupra produsului lansat. Similar s-a procedat în cauza A. „Franzeluța” vs S.R.L. „Vistortedar”. Curtea de Apel Chișinău a admis cererea reconvențională de anulare a certificatului de înregistrare a modelului industrial al S.A. „Franzeluța” asupra vestitelor produse de patiserie sub formă de „urechiușe”, pe motiv că la data depunerii cererii de înregistrare modelul nu mai era „nou” (Decizia CC CSJ 2ra-3357/14).
  2. Agentul economic ar putea solicita recunoașterea acțiunilor concurentului său de înregistrare și folosire a mărcii sale (relativă la produsul pe care agentul economic l-a lansat) ca și act de concurență neloială. Similar s-a procedat în cauza Buder Mannesmann Werjzeuge GmbH., DE și S.R.L. „CRVCOM” vs S.C. „Maxliga”. Curtea de Apel Chișinău a decis că înregistrarea unei mărci deja cunoscute (în cazul dat a celui mai mare concern pentru producerea de țevi de oțel din lume) este un act de concurență neloială (Decizia CC CSJ 2ra-843/15).
  3. Agentul ecconomic ar putea solicita decăderea concurentului său din drepturile asupra mărcii internaționale asupra produsului lansat. Un caz similar a fost recent: Lidl Stiftung & Co HG vs Nobel Deri Saraciye San. Judecătoria Râșcani a admis acțiunea cu privire la decăderea din drepturile asupra mărcii internaționale pe motiv de neutilizare de către Nobel Deri Saraciye a mărcii pentru o perioadă de 5 ani (Hotărârea 2-2056/16).
  4. Agentul economic ar putea solicita declararea notorietății mărcii sale. Similar s-a procedat în cauza „ORHEI-VIT” S.A. vs AGEPI și Hipp & Co. Curtea de Apel Chișinău a recunoscut notorietatea mărcii pe teritoriul Republicii Moldova (Decizia CC CSJ 2ra-1217/14).
Noi surse de mijloace bănești Modificând ipoteza prezentată anterior, deși agentul economic are norocul de a nu încălca drepturile de PI ale altora, acesta nu realizează posibilitatea că alții ar putea să-i încalce drepturile, iar el anticipând acest lucru ar putea obține profit. Astfel, orice OPI poate produce capital, unele mai lejer, altele mai dificil. De exemplu, în cazul invențiilor, mărcilor, desenelor și modelelor industriale, soiurilor de plante, topografiilor circuitelor integrate, denumirilor de origine, indicațiilor geografice sau specialităților tradiționale garantate există cerința înregistrări, cu unele mici excepții. În schimb, pentru drepturile de autor și drepturile conexe, secretul comercial, know-how nu există o astfel de cerință. Cele mai bine cunoscute moduri de a valorifica drepturile de PI sunt contractele de licență, cele de cesiune și cele de franciză. Așadar, agentul economic, care deține un brevet de invenție asupra unei mașini de eficientizare a lucrului în agricultură, ar putea obține remunerații financiare de la oricine vrea să folosească sau a folosit deja fără voie această mașină, odată cu semnarea contractelor de licență. Curios este faptul că unele companii (Patent Troll-ii) se formează și activează doar în baza acestei strategii. De asemenea, agentul economic ar putea vinde obiectele sale de PI printr-un contract de cesiune, obținând o sumă globală pentru tot efortul pe care l-a depus la crearea unei invenții, de exemplu. Nu în ultimul rând, agentul economic ar putea valorifica drepturile sale de PI prin intermediul contractelor de franciză (franchising). Acesta va obține foloasele materiale din oferirea posibilității altor persoane de a se folosi de OPI și know-how-ul său. Concluzii Aparent, toate aceste proceduri legale ar putea fi împovărătoare și epuizante într-un final. Dar, cu ajutorul unor profesioniști și cu o strategie bine pusă la punct, eforturile investite în gestionarea PI se răscumpără direct proporțional. Ținând cont că afacerea Dvs. implică PI, începând cu denumirea companiei și primul produs lansat pe piață, vă recomandăm să atrageți mai multă atenție proprietății intelectuale.