Autor: Dan Nicoară
Biroul asociat de avocați „Gladei și Partenerii”
Recent, la 16 septembrie 2016, a fost publicată în Monitorul Oficial
Legea care exclude obligativitatea deţinerii şi folosirii ştampilei de către persoanele fizice și juridice de drept privat.
Curios este faptul că legislația Republicii Moldova de până la 16 septembrie, nu stipula expres îndatorirea de a deține ștampilă. Aceasta era dedusă din necesitatea aplicării ștampilei pe unele documente cum era, de exemplu, cazul dării de seamă fiscale.
Probabil, tocmai din acest motiv „revoluția ștampilei” încă nu e percepută pe deplin de către persoanele din Moldova. În cele ce urmează vom prezenta unele dintre implicațiile eliminării obligativității deținerii și folosirii ștampilei.
1. Nu a fost interzis persoanelor fizice și juridice să dețină ștampilă
Respectiv, în cazul în care obligația deținerii ștampilei este prescrisă în actele de constituire sau interne ale unei persoane juridice, aceasta nu trebuie modificată în sensul excluderii prescripției respective din actele menționate.
Din perspectiva obligativității aplicării ștampilei în baza prescripției din actele de constituire sau interne, lucrurile stau diferit. Regula generală este că persoanelor terțe, de exemplu unui cocontractant al persoanei juridice, nu le pot fi imputate regulile interne ale persoanelor juridice.
2. Ștampila poate fi folosită în continuare, la fel cum a fost folosită până în prezent
Astfel, faţă de documentele de casă, bancare, de decontare etc., în prezent există doar cerința de a fi semnate de către persoana competentă. În ciuda acestui fapt, persoanele fizice și juridice le pot ștampila și în continuare, dar ștampila nu va mai avea aceeași valoare juridică ca până la 16 septembrie.
3. Competența celor care pot să semneze va merita toată atenția
Dacă până acum deținerea ștampilei însemna încrederea (nefundamentată legal) că persoana care o deține are împuternicirea de a o aplica, de acum înainte dreptul de semnătură al unei persoane va trebui verificat cu diligență.
În consecință, se va verifica întâi de toate competența de a semna conferită de lege sau, după caz, cea coferită printr-un act juridic (procură, delegație etc).
Respectiv, în cazul în care un act juridic va fi semnat de către o persoană necompetentă să o facă, aceasta va fi ținută la repararea prejudiciului cauzat. Alta va fi soluția în cazul în care actul juridic va fi semnat de către o persoană care a încălcat limitele competenței sale (adică, care era competentă să semneze doar în anumite limite).
Considerațiuni finale
La prima vedere, scopul Legii prin care s-a exclus obligativitatea ştampilei pare să fi fost relaxarea nivelului de birocratizare a mediului de afaceri. Dar, într-o societate care nu are fundamentată buna credință în „ADN-ul relațiilor comerciale” aceasta s-ar putea transforma într-o reacție exagerată de verificare a împuternicirilor de semnare.
Cu toate acestea, Legea menționată anterior era una așteptată, ținând cont de tendințele din regiune. În România obligativitatea ștampilei a fost
exclusă anul trecut, iar în Ucraina se discută intens despre excluderea acesteia în
toamna acestui an.