Legea nr. 233, care face parte din Pachetul de legi asumat de Guvern în fața Parlamentului, prevede mai multe modificări la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, dar și la Legea instituțiilor financiare. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial din 4 octombrie. Astfel, principalele amendamente se referă la:

1. Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Noile modificări prevăd că în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar, în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, Banca Naţională poate hotărî adoptarea unor măsuri de stabilizare financiară, prin care poate impune suspendarea sau/şi limitarea oricărei obligaţii de plată sau de livrare care rezultă din orice contract la care o entitate supravegheată de Banca Naţională este parte, sau oricărei activităţi/operaţiuni a acesteia, începând de la data publicării deciziei pe pagina web oficiala a Băncii Naţionale, pe un termen de până la 6 luni. Decizia privind aplicarea măsurilor de stabilizare financiară se ia de către Banca Naţională în consultare cu Guvernul. Măsurile de stabilizare financiară pot fi aplicate tuturor sau anumitor categorii de persoane, precum şi tuturor sau anumitor tipuri de activităţi/operaţiuni financiare, în valută străină şi/sau în monedă naţională.
2. Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 a fost completată cu prevederi care reglementează regimul filialelor băncilor străine. Astfel, sunt stabilite Condiţiile de desfăşurare a activităţii filialelor băncilor străine pe teritoriul Republicii Moldova:

• filiala este licenţiată de Banca Naţională;
• autoritatea competentă din ţara de origine nu se opune înfiinţării filialei în Republica Moldova;
• cadrul legislativ existent în ţara de origine şi/sau modul de aplicare a acestuia nu împiedică exercitarea de către Banca Naţională a funcţiilor sale de supraveghere;
• sunt respectate dispoziţiile prezentei legi şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia.

Activitatea filialelor băncilor străine va fi supusă supravegherii prudenţiale a Băncii Naţionale, similar băncilor licenţiate de Banca Naţională. Activităţile ce pot fi desfăşurate prin intermediul filialei băncii străine sunt prevăzute în licenţa acordată de Banca Naţională şi nu pot excede obiectul de activitate al băncii străine, licenţiate de autoritatea competentă din ţara de origine. În scopul exercitării supravegherii prudenţiale de către Banca Naţională, toate filialele înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova de către o bancă străină sunt considerate o singură filială. În Monitorul Oficial din data de 4 octombrie a fost publicată și Legea nr. 232 privind redresarea şi rezoluţia băncilor care, de asemenea, face parte din Pachetul de legi asumat de Guvern. Aceasta reglementează prevenirea crizelor bancare și asigură rezoluția ordonată a băncilor în curs de a intra în dificultate, minimizând totodată impactul acestora asupra economiei reale și a finanțelor publice. În acest sens, sunt stabilite reguli şi proceduri privind redresarea şi rezoluţia băncilor din Republica Moldova. Băncile care deţin o pondere importantă în sistemul financiar naţional elaborează propriile planuri de redresare în conformitate şi fac obiectul unor planuri de rezoluţie individuale. Totuși, în legătură cu evaluarea impactului pe care situaţia de dificultate majoră a unei bănci şi lichidarea silită a acesteia l-ar putea avea asupra pieţelor financiare, asupra altor bănci, asupra condiţiilor de finanţare şi asupra economiei per ansamblu, precum şi potenţialele efecte negative semnificative generate de situaţia de dificultate majoră a băncii, Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă şi autoritate de rezoluţie, poate stabili cerinţe simplificate privind planul de redresare şi planul de rezoluţie al respectivei bănci. Fiecare bancă urmează să elaboreze şi să menţină un plan de redresare care prevede măsuri ce trebuie luate de bancă pentru restabilirea poziţiei sale financiare în cazul deteriorării semnificative a acesteia. De asemenea, Banca Naţională a Moldovei, va elabora un plan de rezoluţie pentru fiecare bancă. Obiectivele rezoluţiei sunt următoarele:

• asigurarea continuităţii funcţiilor critice;
• evitarea efectelor negative semnificative asupra stabilităţii financiare, în special prin prevenirea contagiunii, inclusiv asupra infrastructurilor pieţei, şi prin menţinerea disciplinei pe piaţă;
• protejarea fondurilor publice prin reducerea la minimum a dependenţei de sprijin financiar public extraordinar;
• protejarea deponenţilor care intră sub incidenţa legislaţiei privind garantarea depozitelor;
• protejarea fondurilor şi activelor clienţilor etc.

O altă Lege este cea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare nr. 234. Legea reglementează condiţiile de creare, desfăşurare a activităţii şi supraveghere a Depozitarului central unic al valorilor mobiliare, precum şi cerinţele privind înregistrarea şi evidenţa valorilor mobiliare, sub monitorizarea Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, Depozitarul central este în drept să desfăşoare activităţile sale în privinţa următoarelor categorii de valori mobiliare:

• valorile mobiliare de stat care cad sub incidenţa Legii cu privire la datoria sectorului public;
• garanţiile de stat şi recreditarea de stat;
• creanţele emise de către Banca Naţională a Moldovei;
• valorile mobiliare stabilite reglementate de Legea privind piaţa de capital; valorile mobiliare similare emise în Republica Moldova sau în alte state şi admise spre tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare.

Printre serviciile prestate de depozitar sunt enumerate:

• înregistrare a valorilor mobiliare;
• deschiderea şi administrarea conturilor de valori mobiliare la nivelul cel mai înalt;
• gestionarea unui sistem de decontare a valorilor mobiliare;
• servicii aferente serviciului de clearing şi decontare;
• servicii aferente serviciului de înregistrare a valorilor mobiliare şi serviciului de administrare centralizată precum servicii legate de registrele acţionarilor, procesarea operaţiunilor corporative, inclusiv în ceea ce priveşte impozitele, adunările generale şi serviciile de informare, servicii legate de o emisiune nouă etc.

Sursa: ACI Partners