Avocații critică dur declarațiile deputatului Sergiu Sârbu, făcute în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă. Indignat de criticile la proiectul de Lege cu privire la avocatură, care prevede ca demnitarii să obțină licență de avocat fără a susține examene, parlamentarul a făcut mai multe declarații dure în adresa apărătorilor. El susține că avocatura este monopolizată, iar tarifele avocaților sunt exorbitante. Mai mult, Sergiu Sârbu susține că proiectul de lege vizează doar câțiva deputați. „Mai ales că deputații juriști pot fi numărați pe degete. Este vorba despre 10-20 de persoane care vor să se implice activ în protecţia drepturilor omului şi să nu facă bani din avocatură, apropos. Nici vorbă de bani”, a declarat acesta în interviu. Reacțiile avocaților, însă, nu s-au lăsat așteptate: „A iniția și vota o lege prin care deputații ar putea deveni de drept avocați este ca și cum ai fi judecător în propriul tău proces”, „Inițiativa îmi aduce aminte de o altă inițiativă recentă, cea de a anula BAC-ul, așa „ca să nu se chinuie lumea”, „Neexaminarea proiectului de modificare la Legea avocaturii și promovarea acestui proiect benefic deputaților, e hârtia de turnesol care developeaza „grija” deputaților”, „Într-o țară săracă cum este Moldova, unde salariul mediu lunar pe economie este de circa 5.000 lei (240 euro), orice cheltuială mai mare de un salariu lunar se va considera exorbitanta”. Oleg Efrim, avocat, Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”: Cei care afirmă că avocatura e monopolizată de o singură Uniune, nu prea știu ce vorbesc. În toate țările civilizate avocații fac parte din organizația lor profesională, care îi admite în profesie, le stabilește standarde de activitate, dar și urmărește după respectarea deontologiei profesionale și pedepsește disciplinar pe cei care admit abateri. Ceea ce deputatul Sârbu numește o mare greșeală, de fapt a fost un mare pas înainte spre profesionalizarea avocaturii moldovenești. Probabil dânsul nu se poate împăca nici azi cu gândul că a pierdut la Curtea Constituțională, acolo unde a contestat reforma menționată. De atunci, de când doar avocații reprezintă cetățenii în instanțe, au dispărut o serie de escrocherii și escroci. Lumea bună a început să vină în avocatură, iar cei care admit abateri, pot fi urmăriți disciplinar, or pot fi identificați. Statul a lărgit cercul persoanelor care pot beneficia de asistență juridică garantată de stat, inclusiv pe cauze civile și contravenționale. Acum, câțiva deputați, care probabil se întreabă ce ar face dacă nu ar fi în Parlament, vor să se facă avocați. Și dacă tot ei stabilesc regulile, au decis să intre în avocatură nu ca toți, dar prin șiretlic. Și nu doar să se facă avocați, ci încă și să practice concomitent cu activitatea de parlamentar. Într-o zi să voteze judecători la Curtea Supremă, iar în altă zi să participe la acești judecători în ședință de judecată. Argumentul că deputații nu trebuie să susțină examen de admitere în avocatură pentru că au trecut testul poporului, care i-a votat, debordează de înțelepciune. În timp ce Uniunea Avocaților stăruie să unifice regulile de admitere în profesie, deputații își arogă privilegii. A iniția și vota o lege prin care deputații ar putea deveni de drept avocați este ca și cum ai fi judecător în propriul tău proces. Sper că ceilalți deputați care nu sunt în conflict de interese, dar și Guvernul să se opună ferm acestei inițiative coruptibile, distructive și discriminatorii. Constantin Tănase, avocat: Am înțeles că, un grup de deputați, acționând conform proverbului „cine împarte, parte își face”, încearcă să uzeze de autoritatea pe care o au și să-și voteze o lege, una personală. Surprinzătoare sunt argumentele anunțate pentru această inițiativă imorală și dăunătoare în esență. Cică tarifele avocaților sunt exorbitante și oamenii de rând nu au posibilitatea de a angaja un avocat, astfel că rămân nereprezentați, iar parlamentarii noști, „iubitori de drepturi și libertăți” sunt gata chiar să se sacrifice acordând ajutor gratuit. Se vede că deputații noștri, sunt atât de buni cunoscători ai problemei date că nici nu au habar că în prezent funcționează un sistem foarte solid, competent și rezultativ, care acordă asistență juridică gratuită către persoanele care nu au posibilitatea de a achita serviciile juridice. Asta în materie civilă, de penală ce să mai zic, o parte foarte importantă din cauze este examinată de către avocați din oficiu. Chipurile, deputații noștri sunt atât de competenți, că ar fi o umilință ca și aceștia să fie cumva stagiari așa, ca toată lumea. Să fii stagiar este considerat a fi umilitor, asta de fapt am înțeles din luările de poziție, la fel am înțeles că, ar fi umilitor să dai examene. Dar să ne întoarcem totuși, la „calificarea” foartă înaltă și incontestabilă a parlamentarilor noștri. Eu personal nu am auzit nicio inițiativă din partea juriștilor-deputați legată de protecția drepturilor omului, nici în actualul legislativ nici în cel precedent nici… nici... A pus vreunul semnătura sa pe vreo inițiativă legată de condițiile inumane de detenție, au citit careva dintre ei sentințele pe care le dau instanțele de judecată, știu ei că avem o legislație penală în afara oricărei logici elementare? Desigur că nu, parlamentarii noștri juriști sau nejuriști nu au această problemă pe agendă, ei sunt obsedați de „monopolul avocaților în prestarea serviciilor juridice”. Inițiatorii ar trebui măcar să cunoască că acordarea serviciilor juridice nu este monopolul avocaților, noi nu avem un asemenea monopol. Inițiativa îmi aduce aminte de o altă inițiativă recentă, cea de a anula BAC-ul, așa „ca să nu se chinuie lumea”. Gheorghe Iudin, avocat, Biroul Asociat de Avocați „Ariadna Dodi & Gheorghe Iudin”: Argumentarea dlui Sârbu e la fel de confuză ca și nota de argumentare ce însoțește proiectul de lege. Admit că unii avocați au depășit limitele unei discutii „amabile”, dar dl Sârbu cred mai bine ar trebui să analizeze obiectiv ce anume a declanșat această reacție, decât să atace toată avocatura. Referitor la monopol, nu e clar în ce constă el și cum 20 de deputați juriști îl vor sparge dacă își vor lua licența. Și am mari dubii că aceștia vor practica prețuri de tip dumping, care să dea prețurile în jos. Daca dl Sârbu se gândește că prețurile trebuie să scadă, nu cred că majorarea poverii fiscale pentru avocați e o metodă potrivită în acest sens. Chiar din contra. Neexaminarea proiectului de modificare la Legea avocaturii și promovarea acestui proiect benefic deputaților, e hârtia de turnesol care developeaza „grija” deputaților. De fapt, dă în vileag și lipsa profesionalismului lor, căci modificările cu privire la incompatibilități nu suportă nicio critică. De fapt, calitatea proastă a acestui proiect e o dovadă că stimații deputați ar trebui să dea examen. „Ipocrizie, fățărnicie şi un cinism ieșit din comun” e din partea deputaților și nu a avocaților. Alexander Țurcan, avocat, Biroul asociat de avocați „Țurcan Cazac”:  Natura monopolului avocaților de a pleda în instanță este identică naturii monopolului deputaților de a adopta legi. Avocatura nu deține monopol asupra oricăror procese juridice. Avocatura este o profesie de interes public. Oare este corect să ne indignăm că medicii dețin monopol asupra tratării oamenilor? Este corect să ne revoltăm că numai auditorii pot verifica rapoartele financiare ale organizațiilor? Fiecare profesie de interes public are un anumit regim juridic de admitere și de activitate. Asistența juridică acordată de un avocat oferă cetățeanului mai multe garanții decât asistența juridică acordată de un jurist, care nu este avocat. Consultațiile juridice acordate de persoane care nu sunt avocați nu beneficiază de privilegiul confidențialității. Avocatul este persoana, care a trecut „controlul calității” prin proceduri care se numesc stagiul profesional de 18 luni sub îndrumarea unui avocat cu experiență de minim 5 ani și examene riguroase de admitere. Activitatea avocatului este permanent pasibilă controlului din partea Comisiei de etică și disciplină. Juriștii care nu sunt avocați, deși pot fi foarte bine pregătiți, nu se supun nici unui fel de „control al calității”. Astfel, riscul pentru cetățean este mult mai mare. Referitor la caracterul exorbitant al onorariilor, într-o țară săracă cum este Moldova, unde salariul mediu lunar pe economie este de circa 5.000 lei (240 euro), orice cheltuială mai mare de un salariu lunar se va considera „exorbitanta”. Onorariile unui avocat pe un dosar civil ordinar, în mediu, variază, între 5.000 și 15.000 lei. Un studiu recent din SUA a arătat că în circa 70% de litigii civile din America, numai o parte este reprezentată de avocat (de regulă, reclamantul). Majoritatea cetățenilor americani nu-și pot permite serviciile avocatului. Este un fenomen global, prezent în toate țările dezvoltate. Soluția nu este de a mări numărul avocaților sau de a mări cercul persoanelor care pot deveni avocați fără examen. Statul trebuie să creeze instrumente (în primul rând, digitale) de simplificare a procesului de justiție și de abilitare juridică a populației. În acest sens, menționez și salut inițiativele actuale ale Ministerului Justiției de a crea o platformă nouă, care va permite tuturor cetățenilor (indiferent de faptul dacă sunt sau nu asistați de avocat) să depună cereri de chemare în judecată și referințe la cereri de acasă, prin internet, să studieze materialele dosarului, aflându-se în afara țării, precum și să reducă timpul irosit prin frecventarea ședințelor judiciare amânate. În același timp, statul trebuie să fie cointeresat să creeze condiții pentru dezvoltarea unei avocaturi puternice, eficiente, capabile să facă față intereselor cetățenilor și ale agenților economici. Inițiativele statului de a dilua valoarea profesiei de avocat, de a împiedica accesul avocaților la clienții lor aflați în penitenciare, de a impozita cu discriminare față de alți contribuabili veniturile avocaților, ne face pe noi, avocații, să credem că statul ne tratează ca pe un corp străin. Avocații nu cer un tratament special. Avocații pledeaza pentru un tratament rațional și echitabil din partea statului. Vom continua să vă prezentăm reacțiile avocaților referitor la acest proiect de lege. Amintim că, pe 26 decembrie 2016, mai mulți deputați au înregistrat în Parlament un proiect care prevede modificarea Legii cu privire la avocatură. Și anume, documentul prevede ca deputații, care au cel puțin 10 ani vechime de activitate în domeniul dreptului, să acceadă în avocatură fără să susțină examene. Printre deputații care au semnat proiectul de lege se numără Petru Cosoi, Constantin Țuțu, Anatolie Zagorodnâi, Cornel Dudnic, Vasile Bolea, Ștefan Creangă, Nae Simion Pleșca, Corneliu Padnevici, Anghel Agache, Demian Caraseni, Alla Dolință. Proiectul de lege a stârnit nemulțumirea avocaților. Apărătorii au anunțat că ar putea intra în grevă. Ei susțin că nu este suficient să cunoști doar legislația pentru a fi avocat.