Continuăm seria articolelor despre căile ordinare de atac în instanțe. În mod special, ne vom referi la recursul împotriva instanțelor de apel. Care hotărâri ale instanței de apel sunt pasibile de atac cu recurs? Pot fi atacate cu recurs:

• Deciziile pronunţate de curţile de apel ca instanţe de apel.
• Încheierile instanţei de apel care pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.

Care încheieri ale instanței de apel sunt succeptibile de a fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia recurată ? La categoria încheierilor care pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia recurată, sunt atribuite:

• încheierile prin care instanţa dispune asupra administrării probelor sau cererilor şi demersurilor formulate de părţi;
• încheierile prin care instanţa ia măsuri pentru buna desfăşurare a procesului penal (de ex.: privind respingerea cererii de recuzare);
• încheierile date după pronunţarea deciziei recurate (de ex.: de înlăturare a unor omisiuni vădite sau a erorilor materiale).

Care încheieri ale instanţei de apel pot fi atacate cu recurs separat? Sunt acele încheieri prin care instanța de apel s-a pronunțat asupra oricăror cereri înaintate în baza unor dispoziții privind:

• aplicarea sau prelungirea arestării preventive (art. 329 alin. 2 din Codul de proceduă penală);
• aplicarea amenzii judiciare (art. 201 alin. 8 CPP).

Cine poate fi titular al dreptului de recurs împotriva hotărârilor instanţelor de apel? Sunt în drept a declara recurs împotriva hotărârilor instanţelor de apel:

• procurorul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă;
• condamnatul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă. Deciziile de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate şi în ce priveşte temeiurile achitării sau încetării procesului penal;
• partea vătămată, în ce priveşte latura penală;
• partea civilă şi partea civilmente responsabilă, în ce priveşte latura civilă;
• martorul, expertul, interpretul, traducătorul şi apărătorul, în ce priveşte cheltuielile judiciare cuvenite acestora. În interesele martorului, expertului, interpretului şi a traducătorul, poate fi depus apel de către avocatul acestora;
• orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei (de ex.: persoana ale cărei interese legitime au fost lezate prin aplicarea sechestrului dispus de instanță asupra bunurilor sale);
• apărătorul, reprezentantul/reprezentantul legal în numele inculpatului, părții vătămate, părții civile şi a părții civilmente responsabile, precum şi de către avocat în interesele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.

Pot declara recurs titularii acestui drept, dacă nu au folsit calea de atac apelul? Din prevederile art. 420 alin. 4 CPP rezultă că exercitarea recursului este condiţionată de utilizarea prealabilă a apelului, în cazul în care legea prevede această cale ordinară de atac. Titularii dreptului de apel, care nu au folosit calea de atac a apelului, pot declara recurs numai dacă prin hotărârea atacată a fost modificată soluţia primei instanţe şi prin aceasta s-a înrăutăţit situaţia recurentului. Procurorul care n-a declarat apelul este titularul recursului ordinar, în cazul în care a fost admis apelul părţii apărării. Inculpatul condamnat care nu a atacat cu apel sentinţa primei instanţe poate ataca cu recurs decizia prin care, în urma admiterii apelului procurorului, s-a aplicat o măsură de siguranţă şi a fost modificată soluţia dată în latura civilă, numai sub aspectul acestor modificări aduse sentinţei. În acest caz inculpatul nu este în drept de a ataca cu recurs decizia privitor la existenţa vinovăţiei şi la aplicarea pedepsei care au rămas stabilite prin sentinţă, nefiind casate în apelul procurorului. Pe de altă parte, inculpatul care nu a atacat sentinţa de condamnare cu apel, iar pedeapsa aplicată a fost majorată în urma admiterii apelului procurorului poate declara recurs împotriva deciziei instanţei de apel numai cu privire la aplicarea pedepsei, dar nu la existenţa vinovăţiei sau la alte chestiuni ale sentinţei menţinute de instanţa de apel. Care este termenul de declarare a recursului asupra hotărârilor instanței de apel? Termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunţării deciziei. Sunt în drept titularii dreptului de recurs de a retrage recursul? În temeiul art. 423 CPP titularii dreptului de a declara recurs pot expres renunța la calea de atac prin retragerea recursului. Astfel, prin cerere scrisă, până la începerea luărilor de cuvânt ale participanţilor la judecarea recursului în şedinţa instanţei de recurs, oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul declarat. În cazul retragerii recursului în condiţiile legii, instanţa, audiind opiniile participanţilor la proces, prin încheiere motivată, încetează procedura de recurs. Legea nu prevede posibilitatea revenirii asupra retragerii recursului şi, astfel, o eventuală revenire nu produce consecinţe juridice. Autor: Tudor Osoianu, avocat, doctor în drept, conferențiar universitar, Sursa: „Căile de atac în procesul penal. Îndrumar pentru avocaţi”, ABA ROLI Moldova