Sunt plătiți cu 1600 de lei pe lună, însă riscă amendă de aproape 10 ori mai mare decât salariul pe care îl ridică, în cazul în care greșesc. Vorbim despre traducătorii din instanțele judecătorești, care, pe lângă salariile mici, se confruntă și cu un volum mare de muncă, din cauza că mulți nu se avântă să ocupe aceste funcții. Subiectul lipsei traducătorilor în instanțele judecătorești a ajuns, la începutul săptămânii, în atenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Președintele CSM, Victor Micu, a declarat că instanțele judecătorești ar putea să rămână fără traducători, iar unele dosare ar putea să fie amânate. Și asta pentru că, până în 2018, toți traducătorii și interpreții din justiție vor trebuie să obțină, obligatoriu, o autorizație din partea Ministerului Justiției, pentru a putea ocupa funcția. Bizlaw.md a contactat un traductor de la Curtea de Apel Chișinău, pentru a afla detalii despre problemele cu care se confruntă. Alexandra Tricolenco muncește la Curtea de Apel, din septembrie 2015. Anterior, timp de patru ani, a activat la Judecătoria Hîncești. BizLaw: Cum este munca de traducător în instanță? Ce presupune? Ce volum de muncă aveți? Alexandra Tricolenco: În sistemul judecătoresc, conform legistației în vigoare, este prevăzută funcția de translator. Atunci când activam în cadrul primei instanțe, erau prevăzute două funcții de traducător. Acum activez la Curtea de Apel Chișinău, într-o echipă formată din șapte persoane. Traducătorii, fiind angajații Curții, se supun regimului de muncă stabilit pentru toți angajații. În conformitate cu fișa postului, traducătorii sunt obligați se efectueze traducerea actelor organului emitent și să asigure dreptul cetățenilor la interpret, nemijlocit în ședința de judecată. Respectiv, avem două obligații: traducerea în scris și traducerea verbal-sincron în ședința de judecată, la solicitare. Volumul de lucru este suficient, astfel încât toată echipa muncește intensiv. BizLaw: Cât de diferită este munca unui traducător în instanțe de cea a unui simplu traducător? Alexandra Tricolenco: Stagierea la biroul de traduceri mi-a demonstrat că activitatea unui traducător autorizat diferă de activitatea noastră. Ei, într-o oarecare măsură, sunt independenți, își pot planifica ordinea de zi, știind cu exactitate ce volum de muncă au. Noi, în schimb, suntem total dependenți de Colegiile Penale, Civile și de Instanța de Insolvabilitate. Suntem parte a unui mecanism în care unul fără altul nu poate. De exemplu, absența mea în ședință poate duce la amânarea examinării cauzei. Examinarea dosarului fără traducător contravine prevederilor legale. Nemijlocit, în ședința de judecată poate apărea necesitatea de a fi prezentă, fapt ce nu putea fi prevăzut din timp. Din acest considerent, echipa noastră este mereu mobilizată și pregătită să participe la ședințe de judecată. BizLaw: Care sunt cele mai mari probleme pe care le întâmpină traducătorii? Alexandra Tricolenco: În opinia mea, cea mai mare problemă este lipsa colegilor. Din păcate, suntem puțini pentru volumul de muncă pe care-l avem. De asemenea, lipsesc cursurile de profesionalizare. Suntem în imposibilitatea de a avea un program strict de lucru, o planificare a ordinii de zi, care ne-ar ajuta să majorăm considerabil volumul de muncă și calitatea actelor traduse. BizLaw: Care sunt riscurile la care este supus un traducător? Totuși, vorbim de dosare... Ce se poate întâmpla dacă un termen nu e tradus corect? Alexandra Tricolenco: Riscurile la care este supus un traducător sunt stipulate expres în Codul muncii al Republicii Moldova. Cel mai mare risc este demiterea în cazul neexecutării atribuțiilor de serviciu. La fel, este și articolul 312 din Codul penal, în baza căruia suntem avertizați de instanță. Acesta prevede că traducerea sau interpretarea incorectă de către traducător sau interpret, în cadrul procesului civil, procesului penal, procesului contravenţional sau în instanţa de judecată se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 300 unităţi convenţionale (15.000 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Mai mult, putem fi privați de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 2 ani. Deci, sancțiunile sunt destul de mari... BizLaw: Multe instanțe din țară duc lipsă de traducători. Acest lucru s-a discutat la ultima ședință a CSM. Spuneți-ne Dvs. care este situația din breaslă? De ce există această problemă și de ce traducătorii nu se înghesuie să ocupe funcțiile vacante? Alexandra Tricolenco: Funcția de traducător nu este deloc atractivă, pentru că este destul de complicată. Candidatul ar trebui să dispună de cunoștințe în mai multe domenii. Când este nevoie de mine în sala de judecată, nu știu pe cine am să întâlnesc acolo. Poate fi cetățean simplu, poate fi un medic legis, un expert în construcție sau în audit bancar, sau un contabil. Asta implică necesitatea de a cunoaște terminologia juridică în ambele limbi, o gândire rapidă și corectă. BizLaw: Ce soluții ar trebui să pună în aplicare Ministerul Justiției, CSM, astfel încât traducătorii să nu fugă la angajare de posturile vacante din instanțe? Care ar trebui să fie salariul minim al unui traducător? Alexandra Tricolenco: În opinia mea, cred că salariul unui traducător ar trebui să atingă măcar coșul minim de consum. BizLaw: Președintele CSM a declarat zilele trecute că există riscul ca instanțele judecătorești să rămână fără traducători, iar unele dosare ar putea fi amânate. Președintele CSM susține că un motiv ar fi acel regulament care ar obliga toți traducătorii să fie autorizați. Există riscul ca traducătorii, care sunt în instanțe, să fie demotivați că statul vrea să le impună această certificare și să plece din sistem? Alexandra Tricolenco: Eu aș fi mândră în cazul în care Ministerul Justiției mi-ar elibera autorizație. Toate modificările se fac spre bine, pentru îmbunătățirea calității muncii noastre. Nu cred că Regulamenul are drept scop de a lipsi pe cineva de funcție. BizLaw: Totuși, în opinia dvs, traducătorii din instanțe trebuie să fie calificați și autorizați? Dvs. aveți acestă autorizare? Dacă nu, sunteți de acord să o obțineți, în condițiile actuale de salarizare? Alexandra Tricolenco: Cu părerea de rău, eu nu dispun de această autorizație. Consider că este mult mai oportun și logic ca toți lucrătorii Curții și, în general, lucrătorii instanțelor judecătorești să dispună de statutul funcționarului public. Astfel, selectarea cadrelor se va face mai riguros, pentru că cerințele sunt altele. Orice funcție s-ar ocupa prin organizarea concursurilor, așa cum prevede Legea funcționarului public. Iar problema salarizării, în această situație, se va rezolva treptat.