Drepturile și libertățile fundamentale nu sunt un izvor nesecat, iar lărgirea permanentă a competențelor instituțiilor represive ale statului reprezintă un pericol mare pentru democrația Republicii Moldova. O spune președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, la împlinirea a 22 de ani de la fondarea Înaltei Instanțe. Curtea a trecut, în acești ani, prin mai multe etape de dezvoltare, ca în prezent să emită hotărâri îndrăznețe, indiferent de presiunile sau criticile aduse. Alexandru Tănase a vorbit, într-un interviu pentru Bizlaw.md, despre presiunile asupra instituției, cât ar trebui să dureze mandatul unui judecător la CCM, cum s-a schimbat agenda Curții la un an de când avocații pot solicita ridicarea excepției de neconstituționalitate, dar și cum se prezintă apărătorii la CCM. Bizlaw: 23 februarie este ziua înființării Curţii Constituţionale. Care au fost etapele evoluţiei Curții în cei 22 de ani de activitate? Alexandru Tănase: O Curte există prin jurisprudența pe care o creează. Analizând jurisprudenţa Curții Constituționale din Moldova din cei 22 de ani de existență, vom identifica trei etape de dezvoltare a instituţiei. Prima etapă, cea de formare a Curţii, cuprinde anii 1995-2001. Noi obişnuim să numim această etapă ”perioada primei componențe a Curții Constituționale”. În acea perioadă Curtea, sub președinția dlui Pavel Barbalat, a avut o activitate intensă, jurisprudența Curții fiind marcată de un admirabil activism judiciar. Cea de-a doua perioadă a luat start după preluarea puterii totale în stat de către PCRM, cuprinzând anii 2001-2010. După retragerea dlui Barbalat de la conducerea CCM la 23 februarie 2001 şi înlocuirea totală de către PCRM a primei componenţe a Curţii, instituţia s-a prăbuşit într-un deceniu de stagnare. Statisticile demonstrează că la acea vreme Curtea adopta anual câte 20-30 de hotărâri şi decizii, dintre care majoritatea ţineau de competenţa funcţională a Curţii, şi doar un număr foarte mic se refereau la constituţionalitatea actelor normative şi care nu aveau nici un impact asupra societăţii. De exemplu, în 1999, Curtea a pronunţat 72 de hotărâri, iar  în anul 2009, CCM a pronunţat doar 6 hotărâri. Pentru comparaţie, doar în 2016 Curtea a fost sesizată în 182 de cazuri, pronunțând 138 de decizii, hotărâri şi avize. Cea de-a treia etapă de dezvoltare este legată de schimbarea componenței Curții după 2011, fapt care a generat o revenire la un activism judiciar adecvat timpurilor noastre, fără de care o Curte Constituțională nu poate să-și îndeplinească misiunea pe care o are. La ora actuală, Curtea Constituționala nu ezită să soluționeze orice problemă, care este pusă în sarcina sa, oricât de dificilă ar fi. Cu cât dimensiunea politică și socială a unei probleme puse în fața Curții este mai mare, cu atât mai puternică devine obligația Curții de a rezolva această problemă, indiferent de rezistența sau presiunile pe care trebuie să le înfrunte.
La începutul anilor '90, ideologia comunistă a fost substituită de religia drepturilor omului. Populismul și crizele permanente pe care le avem de înfruntat împing astăzi această religie la periferia valorilor publice, ea fiind substituită cu evanghelizarea unui anumit tip de stat de drept, unde democrația și drepturile omului nu mai sunt valori fundamentale.
Bizlaw: Într-un raport de evaluare a CCM, efectuat de experți internaționali, se menționează că instituțiile statului care desemnează judecători la CCM sunt puternic afectate de corupție. Pe de altă parte, experții afirmă că judecătorii CCM sunt, de regulă, numiți pe criterii juridico-politice. Este vorba despre niște riscuri care ar putea avea efecte nedorite asupra activității CCM. În ce măsură acest lucru influențează sau chiar ar putea distorsiona rolul Curții de garant al Constituției? Alexandru Tănase: Este o remarcă din peer review, care a fost efectuat de Delegația Uniunii Europene. Autorii raportului, profesorul Alexander Balthasar și dl judecător Michael Groepper, au reținut că, în ciuda faptului că instituțiile statului care desemnează judecători la CCM sunt puternic afectate de corupție, judecătorii beneficiază de nivelul necesar de independență pentru buna funcționare a Curții. Adițional, în acest raport ei mai fac o constatare importantă: ”Cadrul constituțional și legal actual, în baza căruia CC își exercită funcțiile, prevede suficientă independență. În consecință, hotărârile CC concordă cu standardele de calitate ale statelor UE”. Vreau să atrag atenția asupra faptului că Curtea Constituțională este singura instituție moldovenească, supusă unui audit  din partea UE, care a decis să facă public acest raport. DSC_5016 Bizlaw: În discursul Dvs. de Ziua Constituției ați vorbit de unele presiuni asupra Curții. Vă întreb dacă în prezent există presiuni? Alexandru Tănase: Am vorbit despre amenințările actuale în adresa justiției constituționale în general. Este o problemă generală, pe care o constatăm în mai multe țări, în lumea asta zbuciumată în care trăim noi. Dezvoltarea tehnologiilor informaționale, rețelele de socializare au transformat puternic viața noastră. La începutul anilor '90, ideologia comunistă a fost substituită de religia drepturilor omului. Populismul și crizele permanente pe care le avem de înfruntat împing astăzi această religie la periferia valorilor publice, ea fiind substituită cu evanghelizarea unui anumit tip de stat de drept, unde democrația și drepturile omului nu mai sunt valori fundamentale. După prăbușirea cortinei de fier, au crescut câteva generații care ”n-au gustat” din ororile comunismului și fascismului. Valorile democratice au ajuns să fie ridiculizate, iar fundamentalismul religios și intoleranța au ajuns să fie o normalitate. Aceste generații, trăind în democrație, cu toate neajunsurile ei, au ajuns să fie o pradă ușoară pentru promisiunile politicianiste a tot soiul de demagogi, care le promit că vor ”face ordine” în țară. În acest context istoric, Curților Constituționale le revine misiunea să spună că ”Ordnung” [germ.] nu este un remediu pentru sporirea securității și eliminarea corupției. Curțile Constituționale sunt acele instituţii care trebuie să spună tranșant că un stat de drept fără democrație nu poate exista. Curțile Constituționale trebuie să manifeste o vigilență maximă pentru ca sacrificarea anumitor drepturi și libertăți cetățenești pe altarul mult-râvnitului ”stat de drept” să nu transforme statele noastre în state polițienești. În cazul țării noastre, unde încă o bună parte a societăţii rămâne a fi homo sovieticus”, această afirmație este îndeosebi valabilă, prin urmare, și expunerea Curții Constituționale acestor riscuri este deosebit de mare.
Trebuie să înțelegem că drepturile și libertățile fundamentale nu sunt un izvor nesecat, iar lărgirea permanentă și sistematică a competențelor organelor represive ale statului se face exclusiv pe baza diminuării drepturilor și libertăților cetățenești. Acesta este cel mai mare pericol, pe care îl văd eu, pentru democrația în Republica Moldova, de altfel și pentru alte ţări din regiune.
Bizlaw: Fortificarea statului de drept este de fapt una dintre cerințele de bază ale partenerilor noștri de dezvoltare. Alexandru Tănase: Este adevărat, la fel cum este adevărat că un stat de drept fără democrație nu poate exista. Guvernele, sub presiune publică, adoptă legi tot mai restrictive, care fortifică continuu organele represive ale statului, limitând drepturile și libertățile fundamentale. Trebuie să înțelegem că drepturile și libertățile fundamentale nu sunt un izvor nesecat, iar lărgirea permanentă și sistematică a competențelor organelor represive ale statului se face exclusiv pe baza diminuării drepturilor și libertăților cetățenești. Acesta este cel mai mare pericol, pe care îl văd eu, pentru democrația în Republica Moldova, de altfel și pentru alte ţări din regiune. Dacă pornim de la ideea că statul de drept presupune supremația legii, trebuie să acceptăm și faptul că aceste legi trebuie să fie calitative și democratice. Bunăoară, cu doar 154 de ani în urmă, sclavia era absolut legală în SUA, dar asta nu înseamnă că era morală sau democratică. În Germania nazistă antisemitismul și xenofobia au fost ridicate la rang de lege, dar nu înseamnă că acele legi erau morale sau democratice. Rolul Curților Constituționale este de a garanta că puterile statului adoptă reglementări democratice, de natură să furnizeze societăților noastre dreptate. Sfântul Augustin de Hipona spunea încă în secolul al IV-lea: ”Dacă îndepărtezi dreptatea, regatele nu sunt decât niște mari bande de tâlhari”. Curțile Constituționale sunt acele instituții ale statului care au sarcina să vegheze ca să nu existe ”regate fără dreptate”.
Cine suntem noi – o comunitate de cetăţeni care am luptat pentru independența propriei țări sau o adunătură de oameni care, în virtutea ”celei mai mari catastrofe geopolitice a secolului XX”, s-au ales cu o formațiune statală, pe care au agățat-o într-un ”standby istoric”, în așteptarea refacerii defunctului imperiu?
Bizlaw: În ultimii ani CCM a adoptat hotărâri îndrăznețe, care au generat discuții în societate. Una din ele se referă la limba oficială, în care Curtea a declarat că Declarația de Independentă prevalează asupra Constituției. Până în prezent, nici măcar nu s-a încercat modificarea Constituției la acest capitol. De ce se ezită? Alexandru Tănase: Nu există o necesitate urgentă de modificare a Constituției, deoarece hotărârile interpretative ale Curții Constituționale fac parte din textul Constituției. Când se va recurge la o redactare mai largă a textului Constituției, se va rezolva și această problemă. Hotărârea din 5 decembrie 2013 a generat o serie de critici și reacții foarte virulente din partea anumitor forțe, care şi-au făcut un business din valorificarea moaştelor fostei URSS. Republica Moldova este un caz unic, unde o parte a elitei politice desconsideră Declarația de Independență a țării noastre. Ei sunt cei care au incendiat acest document și care au scos din uz pentru un deceniu noțiunea de ”independență”, substituind-o cu sintagme de genul ”dezmembrarea URSS”. Cei care critică Hotărârea CCM din 5 decembrie 2013 sunt autorii fraudei istorice şi morale, prin care denumirea sărbătorii naționale ”Ziua Independenței” a fost înlocuita cu așa-numita zi a ”Republicii”, dorind să șteargă din memoria colectivă a poporului nostru adevărata semnificație a acestui eveniment. Această hotărâre, în esență, nu vizează doar denumirea limbii vorbite în Republica Moldova. În fond, ea vizează locul și valoarea acelor principii fundamentale care se conțin în Declarația de Independență, ca parte a identității constituționale a statului nostru. Hotărârea din 5 decembrie 2013 vine să răspundă la întrebarea fundamentală: cine suntem noi – o comunitate de cetăţeni care am luptat pentru independența propriei țări sau o adunătură de oameni care, în virtutea ”celei mai mari catastrofe geopolitice a secolului XX”, s-au ales cu o formațiune statală, pe care au agățat-o într-un standby istoric, în așteptarea refacerii defunctului imperiu? Bizlaw: În câteva cuvinte, cum ați descrie situația socială, politică și economică din Moldova? Alexandru Tănase: Dvs. vedeți mai bine acest lucru și în calitate de jurnalist, și în calitate de cetățean, care merge la piață, la magazin, îşi plăteşte facturile și foloseşte transportul public. Nu e cea mai fericită perioadă pentru Republica Moldova. Nici pe departe nu e cea mai fericită. Oamenii continuă să părăsească această țară, iar starea economică este pur și simplu deplorabilă. În ciuda acestor realități deloc optimiste, observ că avem un Guvern destul de ambițios, care își dorește o schimbare calitativă. Sper sincer să reușească proiectele de reformă pe care le-au demarat în acest an. O eventuală reuşită ar da un plus de încredere cetăţenilor referitor la viabilitatea acestei ţări.
Legi ideale nu există. Legile sunt rezultatul voinței politice, care este supusă mai multor condiționări. Datorită acestor condiționări, niciun Parlament din lume nu adoptă legi ideale.
Bizlaw: Recent s-a împlinit un an de când avocaţii pot solicita ridicarea excepției de neconstituționalitate. Datele arată că a fost ridicat un număr record de excepţii. Alexandru Tănase: În 20 de ani au fost ridicate 60 de excepții, iar în ultimul an – 120. Cifrele ne arată că, de fapt, pe parcursul a două decenii funcționarea acestei instituții a fost blocată. AT_Paul Mahoney Bizlaw: Înseamnă acest lucru că legile noastre sunt făcute prost? Majoritatea sesizărilor vizează erori ale legislației? Alexandru Tănase: Și da, și nu. Legi ideale nu există. Legile sunt rezultatul voinței politice, care este supusă mai multor condiționări. Datorită acestor condiționări, niciun Parlament din lume nu adoptă legi ideale. Din aceste considerente, legiuitorul constituant a decis să instituie pentru cetățeni un instrument pentru a se apăra în procedurile judiciare de acele legi care vin în contradicție cu Legea fundamentală. După cum spuneam, pe parcursul a două decenii acest instrument a fost blocat. Din aceste considerente, Curtea Constituțională a venit cu o interpretare care a deblocat funcționarea acestei instituții, permițând oricărei persoane antrenate într-o procedură judiciară să ridice o excepție de neconstituționalitate, atunci când există o anumită incertitudine privind constituționalitatea unei legi. Curtea a permis, de asemenea, ridicarea excepției de către orice judecător, din toate instanțele de judecată. Bizlaw: Care sunt efectele acestei liberalizări şi cum reușesc avocații să facă față acestei instituții? Alexandru Tănase: Un prim efect pe care vreau să-l menționez ține de depolitizarea agendei CCM. În prezent, peste 90 la sută din dosarele aflate pe rolul Curții provin din instanțele de judecată și nu din zona politicului. Curtea furnizează soluții utile instanțelor de drept comun. Acest fapt este o mare realizare, deoarece va conduce la transpunerea în practica judiciară a celor mai importante principii constituționale. Eu sunt extrem de fericit că în sfârșit Curtea noastră, la fel ca și alte Curți, s-a aliniat practicii Curților europene la acest capitol. În ceea ce privește prestația avocaților, ea este diferită. Unii sunt mai buni, alții mai puțin. Am avut plăcerea să am în fața Curții avocați foarte buni, care au identificat foarte bine problema și au știut să furnizeze Curții argumente relevante. La rândul nostru, noi suntem mereu deschiși pentru a ajuta avocații la acest subiect. Pe parcursul anului am avut mai multe instruiri pentru avocați și judecători. Chiar zilele trecute am avut un training pentru tinerii avocați, la care au participat peste o sută de persoane. Din ceea ce se poate constata acum, pot să vă spun că sunt foarte optimist privind viitorul acestei instituții. Bizlaw: Cum se prezintă avocații în instanță? Sunt suficient de pregătiți? Aș vrea să dați și o apreciere a calității sesizărilor depuse. Alexandru Tănase: Cred că nu este corect să vorbim despre avocați la modul general. Corpul avocaților nu reprezintă în sine o masă omogenă. Există avocaţi bine pregătiți, la fel cum există avocaţi mai puțin pregătiți. Ca şi în orice breaslă, există oameni integri şi mai puţin integri. Dat fiind faptul că dreptul constituțional este o materie mai complicată și care nu este la îndemâna oricui, avocații care ajung să pledeze la Curtea Constituțională sunt persoane mai instruite decât media generală. Așa că am avut plăcerea să cunosc avocați buni, care au pledat în fața Curții. Chiar și anumite lucruri pe care nu le cunosc vin din realitatea că excepția de neconstituționalitate nu făcea parte din cultura noastră juridică. Din propria experiență pedagogică pot să vă spun că, atunci când le povesteam studenților mei despre excepția de neconstituționalitate, mulți nu-i prindeau esența. Eu cred că avocații noștri au capacitatea de a înțelege, dar este și partea noastră de responsabilitate. Bizlaw: La ce fel de responsabilitate vă referiți? Alexandru Tănase: Mă refer, în special, la instruire. Curtea a elaborat, pro bono, un ghid pentru avocați, explicându-le cum funcționează instituția dată. Personal, sunt gata să dedic timpul necesar pentru ca oamenii să poată folosi acest instrument. Bizlaw: Ați menționat că ghidul elaborat de CCM a fost pro bono. Recent am scris un articol de spre această ”cultură neînțeleasă” la noi. De ce în Moldova avocații nu oferă servicii pro bono? Alexandru Tănase: E o întrebare bună. Probabil că oferirea unor servicii gratuite nu face parte din cultura profesională a avocaților. Nu sunt de acord că nimeni nu lucrează pro bono. Sunt avocați care oferă asemenea servicii. În perioada când practicam avocatura, am avut o groază de dosare când acordam asistență gratuită (în special dosarele ce vizau libertatea de exprimare). Avocații sunt ființe sociale și nu businessmeni. Înțeleg că cel mai bun client este cel care oferă cel mai mare onorariu și asta are logică în cazul avocatului. În același timp, oricând poți găsi ceva timp ca să acorzi asistență pro bono. Lipsa onorariului va fi compensată de o anumită satisfacție morală. În același timp, și societatea ar vedea că avocații nu vânează doar banii. Vreau să vă spun că în multe state din lume, unde avocații sunt destul de bine cotați, SUA, Marea Britanie, poți vedea dosare de rezonanță care sunt luate pro bono. O speță importantă sau chiar revoluționară merită tot timpul, chiar dacă nu câștigi atât de mult cât ți-ai dori.
Durata mandatului judecătorilor CCM în Moldova este cea mai scurtă din Europa. Din experiența altor Curți Constituționale, pot să vă spun că nouă ani este perioada optimă. Șase ani este un termen prea scurt pentru un judecător constituțional.
Bizlaw: După ultimele propuneri de modificare a Constituției, mandatul Dvs. ar putea fi prelungit cu trei ani. Alexandru Tănase: Este o concluzie eronată, născută de ignoranța celor care comentează asemenea subiecte. În privința mea, această modificare nu poate fi aplicată. Pentru a opera aceste modificări este necesară o majoritate constituțională, care nu există în actualul Parlament. Mandatul meu expiră peste o lună și jumătate, dar modificarea respectivă poate fi votată abia după șase luni din momentul prezentării inițiativei în Parlament. Prin urmare, eu nicidecum nu voi beneficia de aceste prevederi. Bizlaw: În opinia Dvs., nouă ani la Curtea Constituțională este mult sau puțin? Alexandru Tănase: Durata mandatului în Moldova este cea mai scurtă din Europa. Din experiența altor Curți Constituționale, pot să vă spun că nouă ani este perioada optimă. Șase ani este un termen prea scurt pentru un judecător constituțional. Pentru formarea unui bun judecător constituțional sunt necesari patru-cinci ani de experiență, prin urmare, este necesar ca perioada de activitate să fie mai mare decât 6 ani. De altfel, aceasta este şi recomandarea experţilor UE la acest capitol. Bizlaw: Cum este Alexandru Tănase în afara Curții Constituționale, pentru că atunci când este menționat numele Dvs., cu toții ne gândim la Curte. Ce pasiuni aveți, ce vă place să faceți? Alexandru Tănase: Astăzi numele meu este asociat cu Curtea Constituțională datorita vizibilității instituției pe care o conduc. La rândul său, vizibilitatea instituției se datorează profesionalismului și curajului pe care Curtea l-a manifestat în soluționarea problemelor puse în fața sa. În afara Curții, la fel ca și oricare alt om, am o groază de pasiuni și de lucruri pe care le fac cu mult drag și cu multă plăcere. Eu sunt un om obişnuit. În viața de zi cu zi îmi place să petrec timpul cu familia, să citesc și să călătoresc. Bizlaw: Ce cărți citiți? Alexandru Tănase: Datorită ritmului de viață pe care îl am, citesc mai haotic decât altădată. Am vreo șapte cărți pe care le-am început și pe care vreau să le citesc până la capăt. Ținând cont de realitatea în care trăim, tot mai des mă gândesc să revin la operele lui George Orwell… Bizlaw: Dacă ați avea ocazia să vorbiți cu tatăl Dvs, un om absolut remarcabil, ce i-ați spune? Alexandru Tănase: I-aș spune că ceea ce a scris el cu decenii în urmă este la fel de actual și astăzi. A fost actual la vremea când a trăit și a scris, este actual și astăzi, și va fi la fel de actual peste mulți ani. Este important ca în societate să existe mereu o voce morală, așa cum a fost tatăl meu. Bizlaw: Ce planuri aveți după expirarea mandatului? Alexandru Tănase: Cât timp sunt în exercitarea mandatului nu-mi fac planuri de viitor. Bizlaw: Vă mulțumesc!