Întreprinderile de stat și cele muncipale vor avea un termen de cinci ani pentru a fi reorganizate în societăți comerciale sau societăți pe acțiuni. Prevederea este inclusă într-un proiect de lege al Ministerului Economiei. În cazul în care după cinci ani întreprinderile nu vor fi reorganizate, acestea vor fi lichidate. Potrivit documentului, necesitatea includerii prevederilor ce țin de dizolvarea benevolă a întreprinderilor de stat și municipale rezultă din faptul că, în prezent, în Registrul de stat al persoanelor juridice, deținut de Camera Înregistrării de Stat, figurează în jur de 320 de întreprinderi de stat, negestionate de către fondatori. Acestea nu activează de mai mulți ani, nu au bunuri materiale și urmează a fi lichidate. Proiectul propune actualizarea şi uniformizarea politicilor publice de administrare a întreprinderilor de stat și a întreprinderilor municipale la normele generale de guvernare corporativă. La fel, vor fi determinate și delimitate clar atribuțiile fondatorului, consiliului de administrație și ale administratorului. În același timp, pentru ca bunurile atribuite la domeniul public și a celor cu destinație socială, cum ar fi fondul locativ, grădinițe de copii, tabere de odihnă, să nu fie înstrăinate pentru achitarea datoriilor, se propune ca acestea să fie transmise întreprinderilor doar cu drept de gestiune economică şi luate la evidenţă contabilă la sub-conturi separate. Celelalte bunuri vor fi incluse în capitalul social. Aici se propune stabilirea unui plafon pentru valoarea capitalului social al întreprinderilor, în mărime de minim 5.000 de lei. O altă prevedere a documentului se referă la lărgirea atribuțiilor consiliului de administrație a întreprinderilor de stat/municipale, dintre care:
  • stabilirea indicatorilor de performanță ai întreprinderii și criteriilor de evaluare;
  • monitorizarea derulării situațiilor litigioase;
  • obligativitatea informării fondatorului despre rezultate;
  • examinarea rapoartelor organelor de control;
  • aprobarea Regulamentului privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor, aprobarea deciziilor privind plafonul concret al salariului conducătorului.
O altă propunere se referă la instituirea comisiei de cenzori în cadrul întreprinderilor, reglementarea procesului de încetare a activităţii şi a situaţiilor cu conflict de interese. Documentul a fost elaborat pentru că există riscul ca statul să plătească orice datorie a întreprinderilor, reieşind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Mai exact, în urma unei hotărâri adoptate de CtEDO în 2007, în cauza Cooperativa agricolă Slobozia-Hanasei vs. Moldova, Curtea a spus că având în vedere delegarea unor funcţii ale statului către întreprinderea de stat şi a unui control semnificativ asupra bunurilor întreprinderii, anume statul este responsabil pentru orice datorie a întreprinderii de stat.