Avocații din Moldova au voie să se promoveze, iar Statutul profesiei de avocat prevede cazurile în care apărătorii pot să facă publicitate. Există doar două situații menționate în Statut în care avocații nu au voie să facă promovare. Potrivit documentului, publicitatea trebuie să fie veridică, să respecte secretul profesional și să fie realizată cu demnitate și prudență. În același timp, avocații au interzis, atunci când fac publicitate, să utilizeze mențiuni laudative sau comparative, iar toate indicațiile referitoare la identitatea clienților sunt interzise. Potrivit Statutului, cabinetele și birourile de avocați pot utiliza mai multe forme de publicitate. Este vorba de:
  • plasarea unei firme;
  • anunţuri de publicitate potrivit Statutului profesiei de avocat;
  • anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;
  • invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii profesionale şi de specialitate;
  • corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
  • publicare de articole ori materiale de interes profesional sau public, în domenii care ţin de sau au tangenţă cu specializarea avocatului.
  • participarea la organizarea de evenimente, seminarii, conferinţe, mese rotunde în ţară şi peste hotare, în domenii care au tangenţă cu specializarea avocatului.
  • pagină de Internet.
Potrivit Statutului, nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:
  • oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul, reşedinţa unei persoane sau într-un loc public;
  • propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens.
Referitor la publicarea în presă sau anuarele profesionale a anunțurilor, Statutul prevede că acestea trebuie să reflecte activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea. În același timp, cărțile de vizită ale avocaților pot să conțină informații precum numărul de telefon, fax, pagina de Internet, adresa e-mail, adresa sediului și sigla cabinetului sau biroului de avocați. Avocații pot avea pagină pe internet, care poate conține mențiuni referitoare la activitatea defășurată, precum și cele permise corespondenței. Dacă e să analizăm practica altor state, în România, de exemplu, Statutul profesiei de avocat spune că publicitatea este constituită din orice formă de comunicare publică, indiferent de mijloacele utilizate, care urmăreşte să aducă la cunoştinţa publicului informaţii asupra naturii ori calităţii practicii profesionale. Potrivit statutului din țara vecină, publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora. Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă. Pentru avocații români sunt prevăzute următoarele interdicții în privința publicității:
  • racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau reşedinţa unei persoane sau într-un loc public, ori în propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele accidentelor sau către moştenitorii acestora, aflaţi în imposibilitate de a alege un avocat;
  • acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia publicaţiilor care conţin o rubrică de consultanţă juridică;
  • publicarea unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii, altele decât cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;
  • aducerea la cunoştinţa publicului, prin orice mijloace, a donaţiilor sau altor liberalităţi acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocaţii din cadrul acesteia, cu excepţia sponsorizărilor de conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică;
  • utilizarea, în scopul realizării corespondenţei prin email sau al postării unei pagini web, a unui domeniu de internet rezervat de un operator economic în scopul prezentării sale;
  • prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta în scopul prezentării sale;
  • promiterea obţinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;
  • comunicarea publică a funcţiilor deţinute anterior în cadrul unor autorităţi, de către avocaţii incluşi în forma de exercitarea profesiei;
  • incitarea publică la iniţierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.
În Statutul profesiei de avocat din România se menționează că Barourile, Uniunea Națională a Barourilor din România și alte structuri ale profesiei nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectată în presă.