Mediul de afaceri din Moldova cere Parlamentului să modifice proiectul Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Aceștia cer excluderea avocaților, notarilor și altor liberi profesioniști, precum și locatorilor în cadrul contractelor de leasing, din categoria subiecților supuși amenzilor majorate. În versiunea actuală proiectul de lege prevede că, ”în cazul comiterii încălcărilor grave ce ţin de nerespectarea cerinţelor legii, iar aceste încălcări devin sistematice, repetate sau un cumul a acestora, ce pot conduce la consecinţe grave privind prejudiciul material cauzat, integritatea şi netransparenţa pieţei financiare bancare şi nebancare naţionale, prejudiciul imaginii şi intereselor țării, obligațiunilor şi drepturilor fundamentale apărate prin lege, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor aplică pentru entităţile raportoare amendă în mărime de până la 5 milioane de euro, calculat la cursul oficial al leului moldovenesc la data comiterii încălcării, sau 10% din cifra de afaceri pentru anul precedent”. Directorul executiv al Camerei de Comerț Americană din Moldova (AmCham), Mila Malairău, susține că norma din Directiva CE, a cărei transpunere se urmărește, prevede aplicarea unor amenzi majorate, în comparație cu regula generală, în cazul în care entitatea raportoare este o instituție de credit sau o instituție financiară. Proiectul legii naționale extinde, însă, nejustificat categoriile de subiecți supuși amenzilor majorate. AmCham a transmis Comisiei parlamentară economie, buget și finanțe mai multe propuneri pentru modificarea proiectului Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Oamenii de afaceri propun excluderea din categoria de entități raportoare a locatorilor în cadrul contractelor de leasing. Potrivit Milei Malairău, această categorie nu se regăsește în Directiva UE. De asemenea, este propusă completarea legii în ceea ce privește măsurile de precauție privind clienții. Mediul privat dorește instituirea unei excepții de la regula generală, iar verificarea identității clientului și a beneficiarului efectiv să poată fi realizată în timpul constituirii unei relații de afaceri, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a nu întrerupe practicile comerciale normale și în cazul în care riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului este redus. Regula generală prevede, însă, că aplicarea măsurilor de precauție privind clienții se efectuează până la inițierea relațiilor de afaceri. O altă neclaritate semnalată este că nu se diferențiază categoriile de încălcări ale prevederilor legii, care vor fi considerate ex-ante ca fiind fapte suficient de grave pentru a justifica aplicarea amenzilor substanțiale impuse în sarcina entităților raportoare. Totodată, nu sunt prezentate criterii clare de individualizare a mărimii amenzilor aplicabile în raport cu tipurile de încălcări și impactul acestora (de exemplu, erori în raportare, încălcarea termenilor de raportare, necorespunderea regulamentelor interne cerințelor legislative etc.). ”Versiunea curentă a proiectului îi acordă autorității de supraveghere o largă marjă de interpretare subiectivă și ar putea genera situații de aplicare a unor sancțiuni neproporționale și imprevizibile pentru subiecții vizați”, se mai spune în scrisoare. Totodată, AmCham apreciază inițiativa de apropiere a legislației naționale cu normele europene – Directiva (UE) a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. De asemenea, recunoaște necesitatea existenței măsurilor de precauție sporită privind clientela, care să fie aplicate de entitățile raportoare în relațiile lor cu persoanele fizice sau juridice, dar paralel păstrându-se un echilibru sănătos în ceea ce privește gradul de împovărare a mediului privat și calitatea mecanismelor de aplicare a noilor rigori.