Diana Scobioală a intrat în vizorul presei în 2015, când a fost numită director al Institutului Național al Justiției (INJ). Atunci, presa a scris că ar fi venit în această funcție datorită mamei-judecătoare. ”Refuz să înțeleg de ce anume părinții mei prezintă marele impediment în cariera mea, de vreme ce ei sunt oameni foarte stimați în sistemul justiției”, spune directoarea INJ. Într-un interviu pentru BizLaw, Diana Scobioală vorbește despre cei doi ani de activitate la INJ, reformele inițiate, dar și restanțele în domeniul instruirii judecătorilor și procurorilor. De ce nu-și mai dorește un mandat la INJ, aflați din interviu. BizLaw: Doamna Scobioală, când ați venit în funcția de director executiv, în februarie 2015, presa a fost reticentă cu Dvs., iar interviurile pe care le-ați acordat au lăsat impresia unei comunicări rigide și reținute. Totuși, ați spus că v-a tentat funcția. După doi ani, cum puteți descrie activitatea Dvs. la INJ? Atunci v-ați măsurat bine forțele? Cum e să te apuci de reforme într-un stat, unde multe lucruri bune se opresc la jumătate? Diana Scobioală: Venind în funcția de director al INJ, în 2015, eram pregătită pentru o astfel de reacție din partea presei. În fond, presa și-a făcut datoria. E firesc să te întrebi despre competența unui candidat la o astfel de funcție, atunci când părinții săi vin din același mediu. Dubiile sunt primele care planează și ele trebuie să planeze din partea societății, până la proba contrarie. Nu eram, însă, pregătită pentru comentariile acide provenite din partea unor colegi formatori, care au fost deranjați de această numire și au încercat să pună la îndoială competența mea profesională. După doi ani de activitate, nu cred că cineva mă poate acuza de o comunicare rigidă cu presa. Am spus-o și o repet: niciun segment din activitatea INJ nu este ocult pentru public. Primul an de activitate a fost cel mai dificil. Trebuie să recunosc că sarcina s-a dovedit a fi peste așteptările mele – și asta cu experiența mea didactică de aproape 20 de ani, dar nu peste puteri. Activitatea INJ este una complexă, dinamică și continuă. Nu există perioade de respiro sau de vacanțe. Anul este programat nu pe zile, ci pe ore. INJ funcționează în baza a cel puțin cinci planuri de formare calendaristice separate, în care nu se includ două procese complexe, precum sunt  absolvirea și admiterea, dar și activitățile ce țin de vizibilitatea externă și cooperarea internațională. Imaginați-vă acum că tot tumultul ăsta trebuie reformat și s-o faci fără ca să-l oprești. Efectiv, sarcina se dublează, pentru că mai trebuie să gândești și pentru o proiecție paralelă. Cât ține de reforme – ele depind doar de costuri și voință, nu contează țara în care se fac. BizLaw: CV-ul Dvs. a fost oarecum eclipsat de legătura de rudenie pe care o aveți cu doamna judecător Iulia Sârcu. Ați crescut într-o familie unde se făcea Justiție și vreau să aflu, cum este să crești într-o familie unde mama sau tata este judecător? V-a determinat să alegeți cariera? Poate v-au marcat unele întâmplări? Diana Scobioală: Mai bine zis, CV-ul meu a servit drept puternic catalizator. Și asta este paradoxal! Refuz să înțeleg de ce anume părinții mei prezintă marele impediment în cariera mea, de vreme ce ei sunt oameni foarte stimați în sistemul justiției. Ambii provin din familii simple, și-au clădit cariera de invidiat cu propriile forțe și au muncit din greu pentru asta. Ei mereu au fost și continuă să fie un model de urmat pentru mine, mă mândresc cu ei. Culmea e că nici unul dintre ei, în mod direct, nu mi-a determinat alegerea.

Probabil, a fost de vină ”aerul juridic” inhalat timp de 17 ani, grădinița de copii vizavi de procuratură, unde educatoarea mă lăsa în fiecare seară în drum spre casa ei sau celula în care taică-meu, fiind anchetator, m-a ”încarcerat” pentru vreo două ore, pe când aveam 8 ani, ca să nu mă lase la ora 02:00 noaptea singură în casă.

Totuși, un timp m-am opus destinului: am făcut gimnaziul de fizică și matematică, iar liceul - de limbi străine. Chiar dacă am urmat facultatea de drept, am făcut o carieră mai mult didactică, bazată pe o specializare de drept internațional, pentru că asta mi-a plăcut, în pofida aspectului deloc pragmatic al alegerii. BizLaw: Pe care reușite le considerați cele mai importante în doi ani de activitate la INJ? Sunt reforme pe care ați vrut să le implementați, dar nu ați reușit? Diana Scobioală: Reușite: testul electronic pentru admiterea la INJ, remodelarea instruirii inițiale și continue, crearea Centrului de Informații Juridice, accesibilizarea clădirii INJ. Toate celelalte sunt în proces. Voi putea recunoaște, cu regret, că nu am izbutit ceva doar la expirarea mandatului. Până atunci, nu am nicio scuză. BizLaw: Ministerul Justiției a pornit reformarea INJ. Avem acum și o lege, publicată în Monitorul Oficial. Ce impact vor avea modificările legislative asupra INJ și a calității instruirilor? Diana Scobioală: E greu de spus. Judecați singuri. În primul rând, proiectul nu a fost al INJ-ului. E dificil să implementezi ceva ce alții au gândit că e mai bine pentru tine. Oportunitatea și necesitatea unor modificări trebuie justificată de cei care urmează să le implementeze. Și nicidecum invers. Multe reforme și optimizări puteau fi făcute fără modificări legislative. Le-am și început. Unele dintre ele au făcut inutile noile modificări. De exemplu, anul trecut am modificat procedura de admitere la INJ: am înlocuit examenul scris pe suport de hârtie cu cel electronic. Modificarea a fost operată la nivelul Regulamentului aprobat de Consiliul INJ, fără a mai fi nevoie de vreo intervenție legislativă. Acum, prima probă de examen, cea eliminatorie, este gestionată de un soft. Computerul alege aleatoriu 400 de teste din 1.600, pentru fiecare candidat, și tot el furnizează rezultatele în maximum cinci secunde după finalizarea testării. Candidatul își cunoaște rezultatul imediat. Mai mult, el primește în același moment, pe poșta sa electronică feedback-ul detaliat al testului.

În aceste condiții, vedeți necesitatea majorării numărului membrilor comisiei de admitere de la 5 la 7?!? Efectiv, cei 7 membri ai comisiei de admitere nu au nicio implicare la prima probă eliminatorie.

Raționamentul majorării numărului membrilor comisiei a constat anume în asigurarea unei mai mari transparențe și obiectivități la desfășurarea primului examen, pe care noi l-am rezolvat fără necesitatea prezenței vreunui membru și cu garanții de transparență și obiectivitate imbatabile. Un alt exemplu, de fapt cel mai sensibil aspect al funcționării INJ: plata formatorilor. Legea în redacția veche prevedea clar acest aspect – formatori INJ aveau un salariu echivalent cu cel al judecătorilor curților de apel. Și asta era bine, pentru că INJ este o instituție de formare profesională și nu una de învățământ. Aici se formează judecători și procurori. Cerințele legale pentru a deveni formatori la INJ sunt foarte înalte. Ei trebuie să fie selectați dintre cei mai buni profesioniști. Timp de 10 ani, această stare de lucruri a permis crearea unei rețele bune de formatori, pe care acum începem s-o pierdem, deoarece noile schimbări legislative prevăd că formatorii INJ sunt remunerați în modul stabilit de Guvern. Iar Guvernul încă nu a stabilit acest mod. Din noiembrie 2016 până în prezent, INJ nu achită formatorii din cauza că nu are niciun temei legal. Acum, închipuiți-vă ce impact poate produce această schimbare asupra calității instruirilor.

Și alte modificări ne dau bătăi de cap în procesul de implementare, pentru că ele nu numai că nu optimizează procesele, dar îl complică.

Modificările au condus inevitabil la schimbarea, practic, a tuturor regulamentelor noastre interioare, ceea ce a condus la stoparea procesului de pregătire a actelor pentru acreditarea ISO. Trebuie, totuși, să recunosc că printre acestea figurează o modificare esențială, poate cea mai importantă pentru întregul sistem judiciar. De fapt, în ea se conține tot sensul creării INJ și-mi pare rău că a trebuit să treacă 10 ani pentru a se înțeleage acest lucru. Potrivit legii, după anul 2020, singura cale de acces în profesia de judecător și procuror va fi formarea inițială la INJ. Doar persoanele care au acumulat până în 2020 o vechime de 7 ani în profesia juridică vor putea accede în funcție în baza examenului de capacitate. BizLaw: Ultimele amendamente permit INJ să realizeze instruiri în bază de contract. V-ați gândit la un concept? Cum vă veți sincroniza cu necesitățile celor care vor fi gata să achite, numai să obțină cunoștințe în plus? Care va fi cuantumul taxelor de instruire? Diana Scobioală: La capitolul dat suntem la început. Pregătim o strategie și am început discuții cu reprezentanții notarilor și cei ai experților judiciari. Important e că există deja un cadru legal care ne permite să realizăm și instruiri în bază de contract – Hotărârea Guvernului nr. 211 din 29.02.2016 cu privire la aprobarea Nomenclatorului și a tarifelor serviciilor prestate contra plată de către Institutul Național al Justiției, precum și a Regulamentului privind modul de formare și utilizare a veniturilor colectate de către acesta. Acolo sunt indicare și taxele de instruire. BizLaw: În raportul INJ pentru 2015 se menționează o problemă – imposibilitatea de a organiza stagiuni externe ale audienților Institutului – la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg. Bănuiesc că este foarte important pentru ei să beneficieze de o astfel de ocazie. Costă atât de scump? De ce problema persistă până în acest moment? Diana Scobioală: Este foarte importantă pentru audienții noștri o astfel de externalizare. Nici nu vă imaginați ce impact produce! Un astfel de stagiu acoperă toate instruirile luate la un loc timp de cinci ani. Școlile de magistratură din Europa îl au ca pe un intership obligatoriu obișnuit. Cu ajutorul partenerilor noștri de dezvoltare reușim să-i internaționalizăm anual doar pe vreo câțiva, dar aceasta nu este o soluție. Ar fi bine ca toți să beneficieze de un astfel de stagiu măcar pentru o săptămână. Desigur că asemenea stagiu presupune cheltuieli pe care INJ, deocamdată, nu le poate acoperi. Imaginați-vă: cheltuieli de transport, cazare, alimentare pentru 45 de audienți tinp de o săptămână în Franța... De un an tot încercăm cu doamna Mona Popescu, magistratul de legătură francez pentru România și Moldova, să identificăm posibilități de organizare a unui stagiu pentru audienții noștri pe lângă instanțele judiciare și parchetele franceze. Deocamdată, nu reușim. BizLaw: Datele aceluiași raport relevă un număr relativ scăzut al absolvenților INJ care aleg în final să se angajeze la stat. În 2015, de exemplu, doar doi judecători s-au angajat la stat. De ce se atestă o rată atât de scăzută a angajărilor în sectorul public? Diana Scobioală: În primul rând, nu este atribuția noastră să angajăm absolvenții Institutului. Angajările le fac, prin concurs, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Dar asta nu înseamnă că pe noi nu ne interesează soarta absolvenților noștri. Ați luat ca exemplu raportul de activitate al INJ pentru 2015. Într-adevăr, atunci din promoția de absolvenți ai acelui an au fost angajați doi candidați la funcția de judecător. Adică, doi absolvenți au fost angajați în același an, ceea ce este foarte bine, deoarece, până a fi angajați, absolvenții INJ trebuie să mai treacă verificările unor comisii, precum cea de integritate sau cea medicală specializată, apoi așteaptă scoaterea la concurs a locurilor vacante, după care participă la concurs… Pot să vă spun că azi, din 15 absolvenți, candidați la funcția de judecător din anul la care vă referiți, 11 deja au fost angajați. BizLaw: Cât costă instruirea unui judecător și a unui procuror? Diana Scobioală: La instruirea inițială, aceste costuri depind de mai mulți factori în fiecare an, iar primul factor este mărimea bursei pentru audienți, iar mărimea bursei, în același timp, depinde de mărimea salariului mediu pe economie. Deci, în ani diferiți - și costurile vor fi diferite. În 2016, bunăoară, pentru un audient de la formare inițială s-au cheltuit, în medie, 99,4 mii lei. În suma aceasta costurile includ bursa, salariile formatorilor, cele pentru funcționarea a trei comisii: de admitere, absolvire și de contestații, dar și alte cheltuieli aferente. La instruirea continuă calculul este altul și constituie, în medie, 1,6 mii lei pentru un beneficiar. BizLaw: Cum poate fi soluționată problema ”chiulitului” de la ore. Se întâmplă în special în cazul procurorilor, în cadrul orelor de formare continuă. Nu sunt interesați, sunt prea ocupați sau ce se întâmplă, dacă în 2015 au completat numărul obligatoriu de ore doar 100 din cei 700 de procurori? Diana Scobioală: În Legea privind INJ este indicat că fiecare procuror trebuie să acumuleze pe parcursul anului 40 ore de formare continuă. Și în Legea Procuraturii numărul de ore este același, dar nu se indică faptul că toate aceste ore de instruire trebuie să aibă loc anume la INJ. Procurorii au dreptul să participe la instruiri de formare continuă și în alte părți, nu numai la noi – lucru pe care l-au făcut, probabil, ceilalți 600. BizLaw: De nenumărate ori avocații și-au manifestat nemulțumirea că nu pot participa, împreună cu procurorii și judecătorii, la cursuri de formare. Ei spun că acest proces de învățare în comun le-ar fi util. De ce nu au loc astfel de instruiri? Diana Scobioală: Știu că sunt mai utile unele acțiuni de formare continuă a avocaților împreună cu procurorii și judecătorii. Deși primii nu erau beneficiarii INJ, noi, totuși, am organizat asemenea instruiri, dar, din păcate, anume avocații nu s-au arătat interesați de a participa la ele. După ultimele modificări legislative, avocații care asigură asistență garantată de stat sunt beneficiarii noștri și pentru ei avem un program special de formare. Mai mult, anul trecut am încheiat un acord de colaborare cu Uniunea Avocaților, scopul căruia este de a spori nivelul profesional al avocaților prin intermediul instruirilor la INJ. BizLaw: Cele mai multe seminare au avut loc, citez din raport, ”în domeniul justiţiei juvenile (35), comunicării (34), corupţiei (24), nediscriminării (19), jurisprudenței CtEDO (13), eticii profesionale (12)”. Una dintre concluziile raportului este că unele seminare sunt inutile, din cauza numărului mic de beneficiari. De ce se irosesc bani pentru seminare restrânse, dacă tot le este recunoscută oarecum inutilitatea? Diana Scobioală: Da, noi am indicat în raportul de activitate pentru 2015 că unele tematici nu au trezit interesul beneficiarilor noștri, dar ele fuseseră incluse în programul de formare, deoarece asta ne-au cerut-o documentele strategice, inclusiv SRSJ. În perioada respectivă n-au trezit interes tematici ca medierea, concurența sau cele ce țin de regiunea transnistreană. Concretizez: beneficiarii noștri își aleg singuri tematicile și se înscriu on-line la instruirile de formare continuă. Noi nu-i putem influența. Iată de ce anume ne-am exprimat regretul în cazul unor tematici de formare continuă impuse, fapt care ne-a făcut să reconceptualizăm formatul instruirii continue. BizLaw: Datele statistice arată că există un număr mare de hotărâri ale instanțelor de fond pe cauze penale care sunt anulate de curțile de apel sau de CSJ. Procentul variază între 22 la sută și aproximativ 30 la sută. Problema persistă și în Chișinău. De ce se întâmplă atâtea erori la judecarea cauzelor penale? Poate absolvenții INJ nu sunt bine pregătiți în domeniu? Diana Scobioală: Nu poate. Rezultatele comparative de la examenele de absolvire ale audienților noștri și ale persoanelor care susțin examenele de capacitate în baza vechimii în muncă vorbesc despre o pregătire net superioară a absolvenților INJ. Aceleași aprecieri sunt furnizate și de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM. Da, poate absolvenților INJ le lipsește experiența practică, dar nicidecum pregătirea profesională. INJ permanent calibrează programul de instruire inițială la aplicabilitatea practică a formării. Suntem în proces de dotare, cu susținerea Ambasadei SUA și PNUD, a interiorului clădirii cu 3 săli de simulări, adaptate unor astfel de activități. BizLaw: Apropo, cum au decurs examenele de admitere cu ajutorul sistemului electronic? Au întâmpinat dificultăți candidații? Diana Scobioală: Rezultatele au fost peste așteptările noastre. Nu numai că vom păstra această modalitate, dar o vom îmbunătăți și complica pe măsura timpului. Candidații nu au avut nicio dificultate, deoarece softul a fost gândit și adaptat pentru o parcurgere intuitivă. Am avut doi candidați care au isprăvit 400 de răspunsuri corecte din 400 în mai puțin de două ore. Persoanele care au fost admise au promovat acest test cu peste 90 de puncte din 100 posibile. Chiar am pornit de la prezumția că-i avem selectați pe cei mai buni. Cei care nu au promovat testul nu au rămas cu frustrarea precum că cineva i-ar fi ”picat”, ci cu convingere că la anul se vor pregăti mai bine pentru a-l trece. BizLaw: Conform legii, veți mai fi încă 3 ani în funcție. Nu este un secret pentru nimeni că odată cu Guvernele se schimbă și oamenii. Ați văzut, simțit sau poate ați fost anunțată că nu mai sunteți dorită în această funcție? Veți rămâne să vă finalizați mandatul? Diana Scobioală: Farmecul instituției pe care o conduc este acela că nu intră în eșichierul politic al statului. Vorbesc în cunoștință de cauză, credeți-mă. Am muncit șapte ani pentru Ministerul Justiției, cu cinci miniștri! Revin la întrebare: acest mic element cel mai mult m-a tentat atunci când am decis să candidez pentru funcția de director.

INJ nu este afectat de seismul politic, iar din această optică am șanse mari să-mi duc mandatul până la bun sfârșit. Ceea ce știu sigur acum e că nu-mi mai doresc un nou mandat…

BizLaw: De ce nu vă mai doriți un nou mandat? Diana Scobioală: În primul rând, pentru că salariul nu este deloc motivant. Si pentru a anticipa întrebarea logică următoare – de ce, dar, am acceptat inițial postul? Explic, salariul de director al INJ deloc nu este motivant pentru cineva care nu vine în această funcție detașat. În momentul în care în această funcție se detașează un judecător sau procuror, persoana respectivă își păstrează salariul de judecător sau de procuror, în funcție de nivelul de jurisdicție. Dacă directorul INJ este un simplu conferențiar universitar, atunci salariul său va fi de trei ori mai mic. Este o discriminare instituționalizată inexplicabilă, de parcă sarcinile ar fi diferite. Noile modificări nu numai că nu au omis această discrepanță, dar au și accentuat-o, precizând că, dacă directorul sau adjunctul său, în perioada exercitării funcției atinge vârsta de pensionare, salariul său va fi calculat potrivit Legii nr. 355, adică se va micșora de 3 ori, de parcă s-ar micșora de trei ori și volumul de lucru sau omul respectiv ar fi pierdut 2/3 din creieri. Dar lăsând salariul la o parte, consider că cinci ani este un termen suficient să te încadrezi cu reformele, iar dacă nu reușești - înseamnă că nu ai fost suficient de bun, dar de vreme ce ai reușit - nu mai are rost să mai stai un nou mandat. Risc să intru într-o zonă de confort, pe care eu nu mi-o pot încă permite. Oricum, nu mă voi despărți de INJ, sper să-mi continui aici activitatea ca formator, iar această activitate niciodată nu te lasă în zona de confort. BizLaw: Conform ultimelor modificări operate la lege, există mici schimbări și în felul de a alege componența Consiliului INJ. În plus, directorul poate fi acum revocat din funcție la propunerea unei treimi din membrii Consiliului. Luați în calcul un asemenea scenariu? Diana Scobioală: În calcul trebuie luat orice scenariu. Mereu. Nu e bine ca omul să aibă puteri nelimitate sau necontrolate. Trebuie să existe un echilibru de competențe în funcțiile de conducere. Echilibrul - pe care îl menajează Legea INJ - dintre Consiliu și director este unul acceptabil, deși mult mai logic era dacă directorul ar fi fost și membru al Consiliului INJ, după modelul României. Vă mulțumim.