Plasarea persoanelor în detenție doar ca o măsură de ultim resort. Ce solicitări a mai înaintat Comitetul pentru prevenirea torturii
21 April, 2017
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) solicită celor 47 de state membre ale Consiliului Europei, printre care și Republica Moldova, să facă uz de arestarea preventivă doar ca o măsură de ultim resort și să le ofere persoanelor arestate condiții adecvate de detenție. Mai mult, CPT solicită ca arestarea preventivă să fie dispusă pentru cea mai scurtă durată posibilă, deoarece condițiile de detenție sunt proaste, iar închisorile suprapopulate.Potrivit unei note publicată de Curtea Supremă de Justiție, în multe state europene, problema suprapopulării penitenciarelor se datorează, în mare măsură, ratei mari a persoanelor arestate preventiv. În raportul său anual, CPT subliniază necesitatea ca statele membre să asigure, în măsura posibilităților, utilizarea unor măsuri alternative la arestarea preventivă cum ar fi suspendarea provizorie a acestei măsuri, plata unei cauțiuni, arestul la domiciliu, monitorizarea electronică, reținerea pașapoartelor și controlul judiciar. În opinia CPT, aceste măsuri trebuie avute în vedere și în cazul cetățenilor străni care sunt plasați adesea în arest pentru că se consideră că există un risc mare ca aceștia să se sustragă. Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a afirmat că: “CPT a identificat în mod constant în Europa deficiențe grave în condițiile de detenție a persoanelor arestate preventive”. Acesta a făcut apel la statele UE să se asigure că condițiile de detenție respectă standardele drepturilor omului și că arestarea preventivă este dispusă doar dacă este absolut necesară, fapt care poate reduce suprapopularea din penitenciare. Președintele CPT, Mykola Gnatovskyy a declarat că arestarea preventivă poate manifesta efecte psihologice grave. ”Ratele de suicid printre persoanele arestate sunt de câteva ori mai mari decât cele din rândul arestaților deținuți. Pot fi și alte consecințe serioase, cum ar fi ruperea legăturilor de familie sau pierderea locului de muncă”, a afirmat Mykola Gnatovskyy. Acesta a mai menționat că arestarea preventivă ar trebui dispusă pentru cea mai scurtă durată posibilă. Ea ar trebui să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz a riscurilor de comitere a unei noi infracțiuni, de sustragere, de falsificare a probelor sau de influențare a martorilor ori de ingerință în cursul justiției. În Europa, frecvența și durata arestării preventive pare să se deosebească enorm de la stat la stat. În medie, aproximativ 25% din toți deținuții din statele membre ale Consiliului Europei nu au parte încă de o hotărâre definitivă, potrivit Statisticii penale a Consiliului Europei (SPACE). În cazul cetățenilor străini, această proporție este semnificativ mai mare, aproximativ 40%. De-a lungul vizitelor sale în statele membre, CPT a constatat că persoanele arestate preventiv sunt deținute adesea în celule suprapopulate, în condiții proaste. În unele cazuri, CPT a conchis că condițiile ar putea fi considerate inumane și degradante. În raportul său anual, Comitetul își exprimă îngrijorarea privind restricțiile impuse persoanelor arestate preventiv în diferite state membre, în special în privința contactului lor cu lumea exterioară. Asemenea restricții pot include o interdicție totală privind efectuarea apelurilor telefonice sau privind vizitele de care au parte deținuții, sau chiar detenția solitară. CPT subliniază că orice restricție ar trebui fundamentată în mod special pe nevoile anchetei, ar trebui să fie aprobată de către o autoritate judiciară și să fie aplicată doar pentru o perioadă limitată. Mai mult, CPT recomandă eradicarea practicii observate în anumite state de deținere a persoanelor arestate preventive în instituții ale organelor de aplicare a legii timp de câteva săptămâni sau chiar mai mult. ”Edificiile lor nu sunt proiectate pentru perioade lungi de ședere, iar detenția prelungită în sediile agențiilor de aplicare a legii crește riscul intimidării și al aplicării relelor-tratamente de către funcționarii responsabili de aplicarea legii”, se mai spune în notă. CPT organizează vizite în locurile de detenție în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, pentru a evalua cum sunt tratate persoanele private de libertate.
Metro Cash & Carry Moldova nu este de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău prin care s-a dispus încasarea unor pretinse datorii și penalități în favoarea Asociației ”Drepturi de Autor și Conexe” și ”Asociației Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” și urmează să atace hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.
Într-un comunicat de presă emis de Metro se spune că: ”Metro Cash & Carry Moldova nu este de acord cu Decizia Curții de Apel Chișinău, prin care compania a fost obligată să achite datoriile invocate și penalități, pentru că ar fi difuzat în magazinele sale muzică, cu încălca...
Nici magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) nu scăpă de micșorarea salariilor de bază, conform proiectului sistemului unic de salarizare în sectorul bugetar. Conform inițiativei legislativei, partea fixă a salariului acestora ar putea scădea cu peste 17 la sută.
Astfel, dacă acum un judecător de la CSJ cu o vechime în muncă în funcția de magistrat de până la 16 ani primește 29.520 de lei ca salariu de funcție, de la 1 decembrie ar putea primi doar 24.354 de lei. Prin urmare, acesta se diminuează cu 5.166 de lei sau cu aproximativ 17.5 la sută.
Ponderea micșorării cu peste 17% se me...
UPDATE: Încă un judecător de la CSJ a înaintat cerere de demisie, care urmează a fi examinată în cadrul ședinței de astăzi a CSM. Este vorba de membra Colegiului Penal al CSJ, Elena Covalenco.
Consiliul Superior al Magistraturii va examina, la ședința de astăzi, cererile de demisie a patru magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Aceștia sunt: Tatiana Vieru, președinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, vicepreședinte al CSJ, Dumitru Visternicean, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Iulia Sîrcu, fost vicepreşedinte al Colegiului civil...
Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării. Prevederile potrivit cărorar putea fi contestate ”doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” a fost exclusă din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care a fost modificată și completată, iar amendamentele au intrat recent în vigoare.
Astfel, contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi colegiul de evaluare a performanţelor ju...