După ce reprezentanții mediului de afaceri au întâmpinat dificultăți în procesul de aplicare a prevederilor Legii privind plata pentru poluarea mediului, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie, Ministerul Finanțelor a propus modificări la legislație. Acestea se referă la reglementarea noțiunilor noi aferente ambalajului compozit și a ambalajului primar, fiind exclusă tratarea duală a normelor prevăzute. Documentul a fost aprobat de Parlament, în lectură finală la sfârșit de martie, însă nici până în prezent acesta nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Noile modificări se referă la evitarea dublei impozitări în privința produselor care poluează sau ale celor cu mai multe tipuri de ambalaje. În același timp, s-a revenit la cotele care erau în legea veche, care au fost aplicate până la 1 ianuarie. Vicedirectorul Serviciului Fiscal de Stat, Iurie Lichii, a explicat cum s-a ajuns la aceste modificări și cum se vor aplica noile prevederi, după ce acestea vor intra în vigoare. Bizlaw: Ce istorie au aceste modificări, care, deși au fost votate, încă nu au fost publicate? Iurie Lichii: Munca în privința documentului a început din primele zile ale noului an. Au fost multe întrebări în privința Legii începând cu 1 ianuarie și o schimbare era necesară. Au participat organizațiile neguvernamentale, proiectul legii a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Au fost invitate asociațiile de business europene, AmCham, reprezentanții patronatelor. Această lege vizează mai mulți actori. Rezultatul acestei munci a fost materializat într-o inițiativă a Guvernului, care a fost votată în lectură finală, de Parlament, încă în luna martie. Normele de bază care s-au schimbat țineau de tipurile de mărfuri, tarifele care erau aplicate, pentru că, începând cu 1 ianuarie, taxa de import a fost unificată, 2%, pentru importul și producerea mărfurilor, menționate în anexa 11 a legii, iar în acest proiect se presupune diferențierea tarifelor de la 0,5% la 3% în funcție de tipul de produse. Pe lângă acestea se presupune că, prin acest proiect, ambalajul nu va mai face obiectul aplicării taxelor, la toate mărfurile, cu excepția lichidelor. Acest lucru a stârnit acum unele întrebări, de genul ce este considerat lichid și ce nu? Pare întrebare ușoară, dar de fapt nu este. Se lucrează acum la asta. Pe lângă acestea, ambalajul de aluminiu a devenit impozabil, de exemplu, ambalajul pentru bere. Știti că până acuma nu era așa. Pentru trei tipuri de taxe de mediu a fost modificată data declarării și plății. Începând cu 1 ianuarie este o dată unică de declarare și plată, adică data de 25 a lunii pentru luna trecută, de exemplu, pentru luna ianuarie se va plăti în februarie pe 25. Apropo, această lege, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie, în ciuda tuturor problemelor pe care le avea, a facilitat un pic munca agenților economici, pentru că anul trecut această taxa de mediu se plătea la import, adică întreprinderea importa și imediat plătea. În condițiile noii legi, această taxă se plătește în luna următoare, la data de 25. Dar la unele taxe (ele de toate sunt 4 în această lege), unde termenul era de o lună, prin proiectul de lege, termenul declarării a fost modificat la trimestrial sau anual. Încă o problemă care a fost soluționată, prin aceste modificări, ține de ambalaj. Nu era destul de clar care din ambalaje urmează să se impoziteze.
Noi avem situații când un produs se ambalează într-un ambalaj primar de polietilenă și apoi într-un ambalaj secundar din carton neondulat. Cuiva i se crea impresia că este o dublă impunere.
S-a introdus noțiunea de ambalaj primar, ambalaj secundar și ambalaj terțiar, astfel încât să nu fie impozitat un produs în funcție de numărul de ambalaje, care au fost aplicate. BizLaw: Cum se va proceda în cazul produselor cu mai multe ambalaje? Iurie Lichii: Dacă vorbim de cosmetice, acestea sunt ambalate într-un ambalaj parte a produsului, din plastic, apoi este pus într-o cutie  din carton, care la rândul ei este într-o polietilenă și apoi toate într-o cutie mare. Era o problemă de administrare care s-a soluționat pentru că se impozitează numai ambalajul primar, în cazul lichidelor. O altă problemă era o prevedere care vorbea despre ambalaje din carton neondulat cu sau fără folie de aluminiu sau de polietilenă. Expresia ”cu sau fără” însemna ca ambalajele pentru țigări sau pentru chibrituri, care sunt din carton neondulat. În acest caz, urma să fie aplicată pentru o cutie de chibrituri o taxă de 80 de bani, care este exagerată în raport cu valoarea bunurilor, dar și a impactului care îl are asupra mediului înconjurător. Prin modificările care au fost aprobate în Parlament, au fost excluse din categoria mărfurilor care poluează mediului, cele ambalate în carton, care nu este dublat cu folie de aluminiu sau cu folie de polietilenă. Este logic, pentru că, cartonul în sine este un produs care nu cauzează poluare asupra mediului. Pe când cele care sunt dublate, fie cu folie de aluminiu sau polietilenă, care noi le numim tetrapac, acestea au o perioadă de degradare mai îndelungată, cu impact semnificativ. În acest sens, a fost introdus în lege și noțiunea de ambalaj compozit, care oferă o identificare simplă și clară a factorilor de poluare a mediului prin specificarea: cu folie de aluminiu sau cu folie de polietilenă. Astfel, au fost excluse mărfurile ambalate fără dublare. bag-in-box În acest sens, și producătorii de băuturi alcoolice, în special vinurile, vor avea de câștigat. Bag-in-box-urile pentru vin nu se califică ca un ambalaj compozit, dar este clar că se va impozita numai acel sac de polietilenă. În redacția anterioară erau aplicate taxe și asupra cutiei. BizLaw: Prin această lege se dorește ca agenții economici să nu plătească mai multe taxe? Iurie Lichii: Să fie asigurată aplicarea acestei taxe pentru poluarea mediului, care să fie corelată și cu impactul pe care îl are un produs asupra mediului. Să nu fie o cutie de chibrituri sau un carton supuse taxelor. Pe lângă aceasta, scopul legiI este și de a exclude unele dificultăți în asigurarea administrării. Atât timp cât nu este clar cum urmează să fie aplicată legea, este problematic și pentru contribuabili, care nu înțeleg cum să se conformeze legii, dar și pentru organele de control care nu au certitudinea vis-a-vis de modul corect de aplicare în ceea ce privește sancțiunile. Prin modificările care au fost aprobate s-a asigurat o claritate în aplicare, a fost asigurată claritate și în modalitatea de aplicare a unor facilități. În legea precendentă erau scutiți de plata taxei producătorii autohtoni în cazul în care importau materia primă. În momentul importului se plătea taxa pentru un material care polueaza mediul și daca îl utiliza în procesul de producție și fabrica un produs care polua mediul, nu se aplica această taxă pentru că poluarea la nivel de teritoriu al Republicii Moldova a fost consumată. Nu poate un produs să polueze de mai multe ori. Exista o problemă că producătorii nu întotdeauna importau, ci importul era făcut de întreprinderile specializate. Producătorul le procura pe teritoriul Republicii Moldova, în acest caz nefiind aplicată această facilitate și avea loc dubla impozitare. O dată la import și o dată la punerea în circulație a produsului finit. Redacția actuală exclude această dublare, asigurându-se aplicarea facilității doar o singură dată pentru materialul care poluează mediul.
Mărfurile supuse accizelor nu sunt incluse în această anexă pentru a evita aplicarea mai multor taxe. Este mai comod și pentru agenții economici, și pentru administrarea fiscală.
BizLaw:  Legea este retroactivă? Cum va fi aplicată după ce va intra în vigoare? Iurie Lichii: Există două viziuni în privința aplicării legii retroactiv, dar nu este prevăzută expres o asemenea normă. S-a mers pe completara acestei legi cu prevederi tranzitorii, care nu stabilesc aplicare retroactivă, ci admit aplicarea unor facilități și prevăd dreptul agenților economici să-și recalculeze obligațiile, fără a le fi aplicată sancțiunea. Esența a fost de a scoate sarcina excesivă, care a fost aplicată pe parcursul perioadei de timp de până la modificări. BizLaw:  În baza căror criterii se vor face calculele la achitarea taxelor? Iurie Lichii: Este o anexă unde sunt specificate mărfurile care poluează mediul. Până la 1 ianuarie 2017, în această lege erau specificate cotele concrete, care variau de la 0,5 până la 3%, în funcție de valoarea mărfurilor. În redacția de la 1 ianuarie a fost stabilită o singură cotă în mărime de 2 procente, care se aplică asupra întregii liste. În redacția aprobată s-a revenit la acele cote diferențiate, pentru că s-a dorit realizarea principiului ca sarcina să fie corelată cu impactul asupra mediului. În prezent, iarăși avem, în această anexă, cotele care variază în funcție de impactul prejudiciului cauzat mediului. Mărfurile supuse accizelor nu sunt incluse în această anexă pentru a evita aplicarea mai multor taxe. Este mai comod și pentru agenții economici, și pentru administrarea fiscală. Vă mulțumesc!