Companiile care furnizează medicamente și dispozitive medicale sunt nemulțumite de discrepanța dintre penalitățile impuse pentru livrarea cu întârziere a produselor și cele pentru achitarea cu întârziere a produselor livrate. Într-o scrisoare adresată ministrului Finanțelor și ministrului Sănătății se menționează că, deși s-a convenit asupra reducerii penalității pentru livrarea cu întârziere a bunurilor, există în continuare o diferență mare. Astfel, penalitățile pentru livrarea cu întârziere a bunurilor au fost micșorate până la valoarea de 0,5% din suma bunurilor nelivrate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 15% din suma bunurilor nelivrate. În contrast, penalitățile pentru achitarea cu întârziere a mijloacelor financiare de către Centrul pentru achiziții constituie 0,1% din suma bunurilor neachitate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 5% din suma totală a bunurilor neachitate. Prin urmare proiectul nu restabilește echilibrul între penalitățile impuse agenților economici, pe de o parte, și instituției publice contractante, pe de altă parte. Totodată, Camera de Comerț Americană din Moldova menționează că, deși anterior cele două ministere au convenit de a plafona valoarea maximă a penalității pentru refuzul de a livra bunurile până la 20% din valoarea bunurilor nelivrate, proiectul hotărârii de modificare diminuează această penalitate doar până la cuantumul de 30% din suma bunurilor nelivrate. De asemenea, oamenii de afaceri propun completarea Regulamentului astfel, încât ofertele de preț pentru medicamente și dispozitive medicale importate să poată fi depuse în lei moldovenești sau în valută străină (euro, dolari etc.). Aceștia susțin că efectuarea estimărilor în valută străină înlătură necesitatea de a include în calcul riscul fluctuațiilor de curs valutar și, prin urmare, contribuie la diminuarea substanțială a prețurilor indicate în ofertă