Autor: Corina Oprea, avocat, Casa de avocatură ”Efrim, Roșca și Asociații” Evaziune fiscală – un termen pe care îl auzim cel puțin o dată pe zi la știri sau vorbindu-se pe bulevard. Știm că, în linii mari, e legat de bani, că cineva fură de la stat, că e legat de impozite și, probabil, de afaceri. La cât de dur sună și după cum vă dați bine seama, evaziunea fiscală este o infracțiune și se pedepsește ca atare. Cum se naște această infracțiune și ce reprezintă ea? Ca fenomen, evaziunea fiscală este una dintre cele mai răspândite infracțiuni cu caracter enonomic, fiind practicată inclusiv pe scală internațională, cu regizări profesioniste de scheme infracționale. Curios, nu?! Să le luăm pe rând. Pentru început, prin evaziune fiscală se înțelege sustragerea, prin orice mijloace, de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către contribuabili - persoanele fizice şi persoanele juridice din Republica Moldova sau străine. Prin urmare, subiect al infracțiunii de evaziune pot fi persoanele juridice (companiile, întreprinderile, organizațiile), precum și persoanele fizice. Potrivit Codului penal (art. 244), persoanele juridice săvârșesc infracțiunea de evaziune fiscală prin două căi :
  1. prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat;
  2. prin tăinuirea unor obiecte impozabile;
La modul practic, evaziunea fiscală se întâlnește sub diferite forme, (dar nu se reduce doar la) cum ar fi:
  • ținerea unor registre contabile nereale sau duble;
  • distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea adevărului privind livrările de mărfuri, prețurile practicate, comisioanele încasate sau plătite etc.;
  • întocmirea de documente de plată fictive;
  • modificarea nejustificată a prețurilor de aprovizionare și a cheltuielilor de transport, manipulare și depozitare;
  • întocmirea unor declarații vamale false la importul sau exportul de mărfuri;
  • întocmirea de declarații de impunere false, când cu bună știință nu sunt menționate decât o parte din veniturile realizate;
  • realizarea de vânzări de bunuri sau prestării servicii, pentru care agentul economic nu emite facturi , chitanțe și respectiv nu le înregistrează nicăieri. Or, agentul emite documente contabile primare, dar nu le înregistrează în contabilitatea de gestiune, și respectiv nu se găsesc în actele contabile ale companiei (bilanț contabil);
  • evidențierea în actele contabile a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale (fictive), întocmindu-se acte justificative false pentru cheltuieli care nu au fost făcute or au fost mult mai mici decât cifra oficială indicată în actele justificative contabile. Cu tilul de exemplu: presupuse investiții sau sponsorizări, achiziții de produse de la societăți care nu recunosc relația comercială sau societăți de tip fantomă.
Drept scheme infracționale sunt cunoscute următoarele forme de evaziune fiscală: [caption id="attachment_15645" align="alignleft" width="665"]o.44147 Sursa: www.inm-lex.ro[/caption]                             Cum se pedepsește?
  1. Dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 1.500 de unităţi convenţionale (u.c.), se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.350 la 3.350 u.c. sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 u.c. cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
  2. Dacă acțiunile săvârșite au condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.350 la 5.350 u.c. sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4.000 la 7.000 u.c. cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
În cazul persoanei fizice (care nu practică activitate de întreprinzător) lucrurile sunt mai puțin complexe, iar modalitatea de săvârșire a infracțiunii de evaziune fiscală se face prin două modalități-tip:
  1. prin eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit;
  2. prin includerea în declaraţie a unor date denaturate.
Pedepsele prevăzute în Codul penal, art. 245:
  1. Dacă suma impozitului pe venit care trebuia să fie achitat depăşeşte 2.500 u.c., se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.350 la 2.350 u.c. sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an.
  2. Dacă acțiunile săvârșite au condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.350 la 3.350 u.c. sau cu închisoare de până la 3 ani.
Infracțiunile de evaziune fiscală, mai ales în cazul persoanelor fizice, sunt destul de ușor de depistat, în urma unei verificări a organelor competente. Fiți precauți și îndatorați-vă obligațiile pe care le aveți față de stat. Iar dacă ați ”păcătuit”, luați-vă de urgență un avocat!