Ministerul Economiei propune ca în Legea insolvabilității să fie inclusă posibilitatea de a ataca cu recurs hotărârile emise de instanța de insolvabilitate. Legea actuală conține mai multe prevederi ce nu pot fi aplicate. Ministerul Economiei a prezentat un raport de monitorizare a procesului de implementare a legii, în care au fost scoase în evidență mai multe cauze care duc la imposibilitatea implementării legii. Ministerul a făcut mai multe propuneri de îmbunătățire a cadrului legal. Potrivit raportului Ministerului Economiei, este nevoie de a specifica expres în Legea insolvabilității posibilitatea atacării cu recurs a hotărârilor emise de instanța de insolvabilitate. În articolele 48 și 115 nu este menționată o asemenea posibilitate, iar emiterea de către instanţă a unor eventuale încheieri contrare legislaţiei şi lipsa posibilităţii de contestare cu recurs a acestora, prejudiciază interesele creditorilor. Prin urmare, se propune completarea articolului 48 cu un aliniat nou: ”În toate cauzele instanţa de judecată se expune printr-o hotărâre, care poate fi atacată cu recurs”. La fel, articolul ”Separarea şi partajarea patrimoniului” nu stabileşte cum urmează a fi transmis bunul în cazul în care se acceptă separarea, fapt care creează deficienţe în aplicare la efectuarea operaţiunilor juridice la Cadastru. De asemenea, subiectul separării fiind unul aferent dreptului de proprietate asupra bunurilor, poate crea premise de abuzuri, inclusiv din partea instanţei de insolvabilitate. În acest caz este necesar de a prevedea dreptul de contestare. Ministerul Economiei mai propune ca articolul 48, alin. (2) să fie completat cu norme care să prevadă că actul de transmitere şi titlul în baza căruia s-a cerut separarea bunului din masa debitoare servesc ca temei de înregistrare a dreptului de proprietate a persoanei în toate registrele de evidenţă a bunurilor separate. Totodată, urmează să fie determinat actul ce va constitui temei pentru înregistrarea definitivă a dreptului de proprietate: fie actul de transmitere, fie hotărârea instanţei de judecată. De asemenea, urmează să se ţină cont că actul de transmitere poate fi temei pentru înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra bunului separat. Acest fapt ar trebui să fie valabil până la data pronunţării hotărârii de către instanţa de judecată, care va decide asupra separării. Prin urmare, hotărârea instanței va fi motiv pentru înregistrarea definitivă a dreptului de proprietate. La fel, urmează să fie clarificate mai multe situații. Mai exact, referitor la creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea creanţelor. Și asta pentru că nu este clar, dacă se are în vedere doar creditorul care are peste 50% sau toți creditorii care, împreună, au peste 50% din valoarea creanţelor validate. Ministerul Economiei a identificat probleme și la articolul 63, care creează premise că, la etapa intentării procedurii insolvabilităţii, poate să apară, în mod nejustificat, un alt administrator decât cel care şi-a exercitat atribuţiile în perioada provizorie. Acest fapt pune sub pericol atât continuitatea procesului, cât şi celeritatea acestuia. Legea este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător. La fel, legea este valabilă societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova, şi nu se aplică băncilor.