Prezența unor funcționari ai puterii executive în structurile de conducere a instanțelor trebuie evitată. O astfel de prezență poate duce la ingerințe în exercitarea funcției judiciare și poate afecta independența justiției. În asemenea cazuri, președinții instanțelor judecătorești trebuie să se implice pentru a preveni posibilele ingerințe ale Executivului în activitatea instanțelor. Concluziile sunt incluse în Avizul cu privire la rolul președinților de instanțe, elaborat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE). Documentul este cu titlu de recomandare pentru instanțele naționale. Potrivit Avizului, în exercitarea atribuțiilor care le revin, președinții de instanțe vor proteja independența și imparțialitatea instanțelor judecătorești și ale fiecărui judecător în parte. În general, în opinia CCJE, președinții instanțelor au un rol în menținerea și dezvoltarea relațiilor cu alte structuri și instituții, cum ar fi:
  • Consiliul Superior al Magistraturii sau, acolo unde este cazul, o structură similară;
  • alte instanțe de judecată;
  • barourile;
  • Ministerul Justiției;
  • mass-media;
  • publicul larg.
În opinia CCJE, principala îndatorire a președinților de instanțe trebuie să rămână aceea de a acționa întotdeauna ca apărători ai independenței și imparțialității instanțelor judecătorești și ale fiecărui judecător în parte. Președinții de instanțe sunt judecători și, prin urmare, parte a sistemului judiciar. Nivelul, intensitatea și extinderea domeniului participării președinților de instanțe în activitatea structurilor cu competențe ce țin de autoguvernarea și autonomia judiciară, depind de sistemul juridic național. Este important ca președinții, cu vasta lor experiență, să își exprime opiniile în cadrul acestor structuri. Pe de altă parte, trebuie evitată concentrarea funcțiilor și competențelor în mâinile unui grup restrâns de persoane. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni mai recomandă ca președinții de instanțe să ofere consiliere instituțiilor de formare judiciară. În plus, aceștia trebuie să încurajeze judecătorii să participe la cursuri de formare relevante. În relația cu mass-media, președinții instanțelor trebuie să țină cont de faptul că interesele societății cer ca mass-media să aibă acces la informațiile necesare, pentru a informa publicul cu privire la funcționarea sistemului de justiție. Pe de altă parte, aceste informații trebuie furnizate acordând atenție prezumției de nevinovăție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la respectarea vieții private și de familie ale tuturor persoanelor implicate în proceduri judiciare, precum și păstrării confidențialității deliberărilor. Amintim că, de la 1 ianuarie, a fost pusă în aplicare Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, iar CSM a decis să reducă din numărul dosarelor care vor fi repartizate președinților insanțelor. Și asta pentru că aceștia trebuie să exercite și atribuțiile de administrare. CSM a stabilit un procentaj de 25% la repartizarea dosarelor preşedinţilor instanţelor judecătoreşti Chişinău, Bălţi, Ungheni și Orhei. Un procentaj de 50% la repatizarea dosarelor a fost stabilit pentru preşedinţii instanţelor judecătoreşti Anenii Noi, Cimișlia, Edineț, Cahul, Strășeni, Căușeni, Comrat, Criuleni, Drochia, Soroca și Hâncești. Tot câte 50% s-a stabilit și pentru vicepreședinții Judecătoriei Chişinău.