”Reglementarea procesuală a participării avocatului în faza urmăririi penale împiedică asigurarea eficientă a dreptului la apărare și asistență juridică în procesul penal”. Uniunea Avocaților din Moldova (UAM) a constatat existența unor imprecizii, carențe și omisiuni de ordin normativ în proiectul de modificare a Codului de procedură penală. Potrivit UAM, participarea activă a avocatului, în faza urmăririi penale, proiectarea și construirea unei apărări eficiente permite a da apreciere adecvată circumstanțelor cauzei penale, stabilind momentele de importanță juridică majoră, contribuind la înaintarea oportună a versiunilor posibile. O asemenea atitudine determină orientarea probatoriului procesual-penal, împiedică mărginirea și subiectivismul, determinând nepărtinirea, imparțialitatea ofițerului de urmărire penală, a procurorului, a judecătorului de instrucție, excluzând tendința acuzatorială în activitatea lor, asigurând soluții juste pentru demararea procesului penal. Astfel, avocații au înaintat Ministerului Justiției mai multe recomandări și propuneri:
  1. Cererea de eliberare provizorie, în condițiile art. 191 sau 192 din Codul de procedură penală, poate fi depusă de către bănuit, învinuit, inculpat, de soțul, rudele lui apropiate în cursul urmăririi penale și în cursul judecării cauzei, până la terminarea cercetării judiciare în primă instanță (art. 309 alin. (1) CPP RM). Nu este prevăzut dreptul avocatului-apărător de a depune cerere de eliberare provizorie în numele bănuitului, învinuitului, inculpatului.
  2. Conform art. 92 alin. (2) pct. 6 din Codul de procedură penală, avocatul martorului este în drept a se adresa, cu permisiunea organului de urmărire penală, persoanei interesele căreia le reprezintă cu întrebări, observații, îndrumări. Totuși, dreptul de adresare a întrebărilor nu este expres stipulat în art. 68 și 80 din Codul de procedură penală. Cu alte cuvinte, acest drept nu este prevăzut pentru avocat -apărător și avocat - reprezentant al victimei, părții vătămate, părții civilmente responsabile în caz de asistare la realizarea actelor de urmărire penală.
  3. În conformitate cu art. 68 alin. (1) pct. 10 din Codul de procedură penală, apărătorul are dreptul să ia cunoștință de materialele cauzei penale din momentul terminării urmăririi penale și să noteze orice date din dosar, să facă copii, iar în baza art. 80 alin. (1) din Cod, reprezentantul victimei, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile este în drept să ia cunoștință de materialele cauzei penale din momentul terminării urmăririi penale, inclusiv în cazul clasării procesului penal, și să noteze orice date din dosar privind interesele persoanei reprezentate. Astfel, rezultă că avocatul - apărător, luând cunoștință de materialele dosarului, are dreptul concomitent să facă copii. Nu este reglementat acest drept și pentru avocatul - reprezentant. Acesta din urmă este investit cu dreptul de a-și face notițe. Este oportun de a atribui prin lege dreptul reprezentantului de a face copii la materialele dosarului.
  4. Potrivit art. 72 din Codul de procedură penală, ”(4) Cererea de înlăturare din procesul penal a apărătorului se soluționează de către procuror sau de instanță și hotărârea respectivă nu este susceptibilă de a fi atacată”. UAM consideră că această normă subminează dreptul la apărare, independența și autoritatea avocatului și a avocaturii în ansamblu.
  5. Se propune completarea art. 79 și 80 din Codul de procedură penală atât în denumire, cât și în conținut, după cuvintele victimei, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, cu expresia și al succesorului părții vătămate sau al părții civile, deoarece prin definiția dată de legislator din art. 81 din Cod, rezultă că, în majoritatea cazurilor, aceștia (succesorii), de asemenea, au necesitate imperioasă în asistență juridică calificată.
În adresarea sa, UAM mai menționează că acordarea asistenței juridice calificate, apărarea, reprezentarea și asistarea participanților în proces reduce la net sau considerabil probabilitatea violării, în faza incipientă a procesului, a drepturilor și libertăților persoanei: dreptul la apărare, prezumția nevinovăției, dreptul folosirii limbii materne în procesul penal, inviolabilitatea persoanei, accesul liber la justiție etc.