Părinții unei fete, care a decedat la 15 ani, au apelat la Facebook pentru a le permite accesul la contul ei. Scopul a fost pentru a vedea dacă a fost agresată înainte de moarte. Compania a refuzat să le ofere acces la cont și părinții s-au adresat în instanță. Prima instanță a dat câștig de cauză părinților ca, ulterior, aceștia să piardă la Curtea de Apel Berlin, în urma apelului depus de Facebook, scrie blog.avocatoo.ro Parinții adolescentei, care a murit 2012 după ce a căzut în fața unui tren subteran, nu pot pretinde să acceseze detaliile ei din Facebook sau istoria chat-ului, potrivit deciziei instanței. Hotărârea este contrară deciziei pronunțate de prima instanță, pentru că ridică noi întrebări legate de moștenirea digitală. Curtea de Apel a declarat că a luat hotărârea în conformitate cu legea privind secretul telecomunicațiilor, care împiedică moștenitorii să vadă comunicările unei rude decedate cu o terță parte. Înainte de hotărâre, atât Facebook, cât și părinții fetei, și-au rezervat dreptul, în caz de înfrângere, să se adrezeze cu recurs instanței germane federale de justiție. Familia a spus că vrea să afle dacă moartea fetei se datorează unei sinucideri care ar fi fost o urmare a agresiunii online. Părinții fetei au avut acces la contul ei până când a murit. Și asta pentru că, compania Facebook a fost informată de unul dintre prietenii fetei că aceasta a decedat. Prin urmare, compania a înghețat contul. Facebook a refuzat să spună cine a solicitat înghețarea contului, invocând protecția datelor. Totuși, persoana care a depus cererea ar fi trebuit să prezinte și dovada decesului fetei. Compania americană de social media a respins în mod repetat cererea părinților, argumentând că, în cazul în care mesajele de la un utilizator sunt dezvăluite, alți utilizatori ar fi, de asemenea, expuși. Instanța de fond a admis cererea părinților, argumentând că chaturile nu trebuie privite diferit de scrisorile și jurnalele fetei pe care părinții le-au moștenit automat. Facebook a făcut apel împotriva acestei decizii, motiv pentru care cauza a fost audiată de Curtea de Apel. În același timp, hotărârea instanței de apel s-a bazat pe cântărirea legilor de moștenire întocmite cu aproape 120 de ani în urmă și a drepturilor părinților față de minori, cu legea privind secretul telecomunicațiilor introdusă pentru a proteja confidențialitatea conversațiilor telefonice, actualizată de Curtea Constituțională, în 2009, pentru a include e-mailurile. Cazul reamintește de un arhitect italian, care a făcut apel anul trecut la directorul executiv al Apple, Tim Cook, să deblocheze iPhone-ul fiului său de 13 ani, astfel încât să poată descărca fotografiile stocate pe el.