Judecătorii sunt nemulțumiți de pensiile care urmează să le fie stabilite de la începutul anului viitor. Asta după ce autoritățile au decis că nu vor mai fi calculate după o formulă specială, dar la fel ca pentru toți cetățenii. Președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mihai Poalelungi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită efectuarea controlului constituționalității articolului prin care se modifică modul de calculare a pensiei judecătorilor. În redacția actuală Legea cu privire la statutul judecătorului prevede că, ”judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ţinându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu. Prevederile se aplică şi judecătorilor care au activat în instanţele internaţionale, luându-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie. Pensia pentru vechime în muncă se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. În cazul în care judecătorii demisionaţi sunt numiţi iarăşi în funcţia de judecător, plata pensiei se suspendă”. De la începutul anului viitor însă, judecătorii vor avea dreptul la pensie în condițiile Legii privind sistemul public de pensii. Astfel, dacă în prezent există o formulă specială de calcul a pensiei judecătorilor, de la 1 ianuarie 2018 baza de calcul a acesteia o va constitui venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la momentul stabilirii pensiei. Mai exact, pensia unui judecător, care se pensionează până la data de 1 ianuarie, reprezintă o proporție fixă din ultimul salariu primit, pe când după acea dată ea va depinde de toate salariile precedente ale acestuia. Autorul sesizării a făcut referire la standartele în materie de pensii care decurg din jurisprudența CEDO. Potrivit acestora:
  • Măsurile care reduc cuantumul unei pensii nu trebuie privite ca o privare de bunuri, ci mai degrabă ca o ingerință în dreptul de a poseda nestingherit acele bunuri.
  • Acolo unde cuantumul unui beneficiu este redus sau întrerupt, poate exista o ingerință în dreptul de proprietate care trebuie justificată.
  • Decizia de a adopta legi care privesc pensiile sau bneficiile sociale, implică analiza mai multor aspecte de ordin economic și social. Aceste măsuri trebuie aplicate în mod nediscriminatoriu și trebuie să respecte cerințele proporționalității. Precum și alte exemple din jurisprudența CEDO.
Poalelungi afirmă că, judecătorii au așteptarea legitimă să primească pensii după formula în vigoare acum, iar acest drept nu le poate fi încălcat. De asemenea, susține că prin faptul că pensiile vor fi mai mici, judecătorilor le va fi afectat dreptul la proprietate prevăzut de articolul 46 din Constituție. Cât privește argumentul invocat de autorități că, astfel, va avea loc reducerea inechităților din sistemul de pensii, autorul face referire la regulile stabilite de Curtea Constituțională, potrivit cărora statutul judecătorului nu poate fi raportat sau asimilat celor al altor autorități publice, indiferent de ierarhia acestora în stat. Autorul mai susține că, deși propune efecte dure pentru dreptul de proprietate al judecătorilor, legea este motivată sumar.