tiganasAutor: Ion Țîganaș, Avocat specializat în proprietatea intelectuală, Tiganas & Partners IP Law Firm Fenomenul contrafacerii este cunoscut tuturor societăţilor, doar că volumul şi consecinţele sunt diferite. Cu cât respectul faţă de valorile sociale şi legislaţia ţării sunt mai pronunţate, cu atât nivelul contrafacerii este mai redus. Atitudinea pasivă a autorităţilor publice poate contribui la evoluţia unor fenomene social-periculoase, care atentează la securitatea economică şi socială a statului, periclitează spiritul concurenţei loiale, limitează motivaţia inovaţională şi afectează siguranţa şi sănătatea consumatorilor. Problema, în ultimii ani, a devenit una de interes universal, luând în consideraţie caracterul transnaţional şi multidimensional al acestei forme de criminalitate. Conform datelor Camerei Internaţionale de Comerţ, 7% din circuitul economic mondial reprezintă comerţul cu mărfuri contrafăcute, ceea ce constituie aproximativ 600 miliarde dolari, iar cel mai îngrijorător aspect este că în ultimii treizeci de ani această cifră a crescut constant, fără atestarea unor indicatori de stabilizare a situaţiei. Republica Moldova rămâne a fi o destinaţie preferată pentru producătorii de mărfuri contrafăcute. Ajungând pe piaţa locală, unele produse contrafăcute (îmbrăcăminte, parfumuri, cosmetice, medicamente, jucării) reprezintă un factor de risc substanţial, care poate afecta siguranţa şi sănătatea consumatorilor. Totuși, produsele contrafăcute pot fi depistate, ținând cont de câteva recomandări: Atenție la locul comercializării mărfurilor! De regulă, produsele contrafăcute se vând în piețe, pe străzi sau la tarabe. Pe de altă parte, producătorii de mărfuri originale preferă să-și comercializeze produsele în spații autorizate. Mai mult, mărfurile unor branduri notorii pot fi cumpărate exclusiv de la magazinele distribuitorilor oficiali. Atenție la calitatea mărfurilor! Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 10% din produsele medicamentoase comercializate la nivel mondial sunt considerate contrafăcute. În ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare, acest indicator se estimează a fi de 30%. În același timp, 32% din medicamentele contrafăcute depistate nu conţin nici o substanţă activă, 20% conţin alte doze ale substanţelor active decât cele declarate, 21% din produse conţin ingrediente greşite, iar 9% - impurităţi şi substanţe nocive şi toxice. Datele de mai sus relevă faptul că mărfurile contrafăcute se produc în condiții insalubre, cu utilizarea materiei prime de cea mai proastă calitate. Atenție la marcarea produselor! Scopul contrafăcătorilor este de a imita, pe cât de bine posibil, produsele originale și de a duce în eroare consumatorii. Ghidați de această intenție, aceștia aplică pe produsele contrafăcute mărci identice sau similare cu cele ale producătorilor adevărați. Totuși, un consumator informat va putea identifica produsul contrafăcut datorită marcării deformate, improprii, distorsionate, necalitative sau decolorate. Atenție la ambalajul mărfurilor! Ambalajul reprezintă un indicator de bază pentru diferențierea contrafacerii de original. De cele mai dese ori, mărfurile contrafăcute se comercializează fără a fi ambalate corespunzător sau ambalajul este deteriorat. În celelalte cazuri, ambalajul este produs din materie primă necalitativă, iar imprimările de pe ambalaj conțin erori gramaticale, cuvinte inexistente sau traduceri incorecte. Mai mult, în majoritatea cazurilor, ambalajul nu oferă informații privind denumirea și alte rechizite ale producătorului. Atenție la prețul mărfurilor! De obicei, prețul constituie un alt indicator care permite consumatorului să identifice mărfurile contrafăcute. Or, costul neargumentat de mic reprezintă o bănuială rezonabilă asupra faptului că produsul nu este original. În general, producătorii de mărfuri contrafăcute aplică fie prețuri exagerat de mici în raport cu cele originale (vestimentație, piese auto), fie prețuri similare celor utilizate pentru produsele legale (medicamente, băuturi alcoolice). Atenție la țara de origine a mărfurilor! Conform datelor statistice, contrafacerile se produc, preponderent, în țările sărace și slab dezvoltate din regiuni, precum  Asia de Sud-Est, Nordul Africii sau Europa de Est. Totuși, nu toate mărfurile produse în aceste zone trebuie privite drept contrafaceri. În ultimul timp, tot mai multe companii notorii și-au relocat centrele de producere tocmai în aceste regiuni, fiind motivate de forța ieftină de muncă. În aceste cazuri, un consumator informat se va documenta, de pe site-ul oficial al producătorului, dacă țara de producere, menționată pe mărfurile propuse spre comercializare, este una autorizată sau funcționează ”în regim de contrafacere”. Atenție la documentele de însoțire a mărfurilor! Fenomenul de contrafacere a produselor este strâns legat de activități infracționale, precum contrabanda sau evaziunea fiscală. În consecință, mărfurile contrafăcute se comercializează fără eliberarea bonului de casă sau a certificatelor de garanție, precum și fără prezentarea declarațiilor de conformitate sau a actelor de origine. La final, menționăm că contrafacerea s-a dezvoltat masiv în ultimii 30 de ani, modelându-se dintr-o crimă izolată într-un proces administrat de organizaţiile criminale internaţionale; de la o activitate ce asigura nişte necesităţi locale, la un flagel capabil să submineze principiile economice; de la falsificarea unor produse de lux, greu accesibile, la contrafacerea în cantităţi enorme a întregului spectru de produse; de la un delict minor, la un fenomen complex. Având în vedere că 7% din comerţul mondial este deja afectat de sindromul contrafacerii, iar ritmul de creştere este în ascendenţă, considerăm că o direcție prioritară în combaterea fenomenului de contrafacere trebuie să o reprezinte implicarea directă a fiecărui consumator, ținând cont de recomandările de mai sus.