Proiectul de lege, prin care s-a propus crearea unei platforme unice de raportare online și eliminarea carnetelor de muncă, a trecut de Parlament, însă preverile în privința carnetului au fost excluse din document. Acest lucru a fost făcut, deoarece nu există un mecanism alternativ de evidență și justificare a activității profesionale. O recomandare de excludere a prevederilor a venit din partea Centrului Național Anticorupție, iar amendamentul, prin care s-au exclus prevederile, a fost formulat de Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului, care a fost accept de plen la votul în lectură finală. În avizul CNA, se menționează că operarea modificărilor poate determina un vid legislativ și ar crea riscuri de corupție aferente procesului justificării de către salariat a experienței profesionale. Și asta în special pentru accederea în anumite profesii ce stabilesc vechimea generală și specială sau alte cerințe specifice, întrunirea cărora poate fi determinată din conținutul carnetului de muncă sau calculării vechimii în muncă pentru stabilirea ulterioară a unor drepturi pecuniare. Prin urmare, CNA a recomandat revizuirea oportunității amendamentelor, iar o eventuală acceptare a acestora ar putea fi făcută doar în contextul suplinirii proiectului cu un mecanism alternativ, credibil și sigur de evidență a activității de muncă a salariaților. Ulterior, Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului a propus un amendament, care a fost acceptat de către autorul documentului. Mai exact, s-a propus excluderea din proiect a prevederilor care se refereau la eliminarea carnetelor de muncă. În amendamentul Direcției juridice se întreabă: ”Va fi instituit o structură de evidență a muncii în sisteme electronice? Cât de sigure vor fi acestea? Cine va fi responsabil pentru greșelile care pot apărea la scanare sau la introducerea datelor? Cei care au carnete de muncă vor fi nevoiți să își păstreze în continuare aceste documente pentru a putea face dovada efectuării unor munci în cazul unei erori aferente a transferului de date”. Potrivit reprezentanților Ministerului Economiei, urmează să fie elaborat un alt proiect și propus spre aprobare, prin care să fie introduse mecanisme de implementare, drept urmare a eliminării carnetelor. Prevederile ar putea fi puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019. Documentul aprobat de Parlament, în lectură finală, după excluderea prevederilor ce țin de eliminarea carnetelor de muncă, prevede instituirea unei platforme unice de raportare online, la care vor fi conectate Serviciul Fiscal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale și Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Modificările vor fi efectuate pentru a exclude dublarea informației prezentate de către agenții economici la instituțiile publice. În prezent și până la intrarea în vigoare a prevederilor, angajatorii sunt obligați să prezinte, în privința angajaților, cinci rapoarte diferite, care se referă la plățile salariale, impozitele aferente și unele aspecte referitoare la relațiile de muncă. Mai exact, este vorba de rapoartele:
  • IRV14 ”Darea de seama privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta” – se prezintă lunar Serviciului Fiscal de Stat;
  • BASS ”Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurare sociale de stat obligatorii” – se prezintă lunar către Casa Națională de Asigurări Sociale;
  • REV5 ”Declarația persoanei asigurate”(câte un formular pentru fiecare angajat), inclusiv forma REV -2 (un formular include până la 50 de angajați) – se prezintă lunar către Casa Națională de Asigurări Sociale;
  • MED08 ”Raport privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală” – se prezintă trimestrial Serviciului Fiscal de Stat;
  • Formularul 2-03/1 – se prezintă la modificarea relațiilor de muncă dintre angajator și salariat către Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Raportul unificat, FSIC16, care a fost inclus va fi prezentat lunar, până în data de 25 a fiecărei luni, către Serviciul Fiscal de Stat. Acesta va elimina dublarea informațiilor prezentate de către agenții economici, inclusiv volumul acestora cu până la 40 la sută.