De astăzi, 7 iulie, a intrat în vigoare Legea integrității, care a substituit Legea privind prevenirea și combaterea corupției din 2008. Noua Lege încurajează denunțarea manifestărilor de corupție de către agenții publici și conține prevederi referitoare la repararea prejudiciului rezultat dintr-un act de corupţie sau dintr-un act conex actelor de corupție. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial. Noua Lege reglementează domeniul integrităţii în sectorul public la nivel politic, instituţional şi profesional, responsabilităţile entităţilor publice, ale autorităților anticorupţie şi ale altor autorităţi competente pentru cultivarea, consolidarea şi controlul integrităţii în sectorul public, domeniile importante pentru cultivarea integrităţii în sectorul privat în procesul de interacţiune cu sectorul public şi pentru sancţionarea lipsei de integritate în sectoarele public şi privat. Legea integrității urmăreşte cultivarea integrităţii în sectorul public şi a climatului de toleranţă zero la corupţie în cadrul entităţilor publice din Republica Moldova prin:

• creşterea încrederii societăţii în faptul că entităţile şi agenţii publici îşi îndeplinesc misiunea în conformitate cu interesul public, inclusiv în procesul de interacţiune cu sectorul privat;
• reglementarea măsurilor obligatorii de asigurare şi consolidare a integrităţii instituţionale şi profesionale;
• încurajarea denunţării manifestărilor de corupţie de către agenţii publici, precum şi asigurarea protecţiei lor împotriva răzbunărilor;
• identificarea şi înlăturarea riscurilor de corupţie în cadrul entităţilor publice;
• sancţionarea agenţilor publici pentru manifestări de corupţie şi a conducătorilor entităţilor publice pentru lipsa de integritate instituţională şi profesională.

Conform Legii, acte similare corupției sunt considerate exercitarea atribuțiilor de serviciu în sectorul public și privat în situație de conflict de interese, abuzul de putere sau abuzul în serviciul în sectorul public și privat, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. La fel, în această categorie intră neglijența în serviciu, falsificarea rezultatelor votării, obținerea frauduloasă a banilor din fonduri externe, falsul în acte publice sau acte contabile, tăinuirea averii și intereselor personale ale declaranților din sectorul public și sfera privată, îmbogățirea ilicită, încălcarea regulilor de creditare sau gestiunea defectuasă și frauduloasă a băncii. Testarea integrității profesionale La fel, documentul conține reglementări ce țin de evaluarea integrităţii instituţionale, testarea integrităţii profesionale şi cazierul privind integritatea profesională. Evaluarea integrităţii instituţionale este procesul de evaluare externă a riscurilor de corupţie din cadrul entităţii publice în vederea identificării riscurilor de corupţie cu ajutorul metodelor analitice şi practice (testarea integrităţii profesionale), descrierii factorilor care determină riscurile identificate şi consecinţele lor, precum şi în vederea oferirii recomandărilor pentru diminuarea lor. Responsabilitatea pentru evaluarea integrităţii instituţionale a entităţilor publice revine Centrului Naţional Anticorupţie. Identificarea riscurilor de corupţie are loc în baza examinării practicilor de cultivare a climatului de integritate instituţională, a incidentelor de integritate admise de agenţii publici din cadrul entităţii publice, a informaţiilor transmise de cetăţeni, a materialelor din mass-media, a surselor analitice, precum şi a modalităţilor de afectare a drepturilor omului prin riscurile depistate. În cadrul testului de integritate profesională sunt create şi aplicate, de către testor, situaţii virtuale, simulate, similare celor din activitatea de serviciu, materializate prin operaţiuni disimulate, condiţionate de activitatea şi comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive şi stabilirii reacţiei şi a conduitei acestuia, determinându-se astfel gradul de afectare a climatului de integritate instituţională şi riscurile de corupţie în cadrul entităţii publice. Agenţii publici supuşi testării integrităţii profesionale sunt selectaţi în mod aleatoriu, în funcţie de riscurile de corupţie identificate. Cazierul privind integritatea profesională a agenţilor publici asigură evidenţa rezultatelor testării integrităţii profesionale, necesare în cadrul procedurilor de angajare în entităţile publice. Conform Legii, lipsa integrităţii în sectorul public şi în cel privat conduce la săvârşirea actelor de corupţie şi a celor conexe acestora şi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, civilă, contravenţională sau penală. Responsabilitatea pentru constatarea şi examinarea manifestărilor de corupţie revine Procuraturii Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie, Autorității Naţionale de Integritate şi organelor Ministerului Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi ale Codului contravenţional. Legea integrității a intrat în vigoare, de astăzi. Prevederile art. 13 alin. (2) lit. b)–f) din Lege se aplică până la implementarea depunerii electronice a declaraţiilor de avere şi interese personale.