Interviu

Iurie Mărgineanu, despre interesele, liderii și mita din avocatură

Jocuri de culise, interese și aranjamente. Asta se întâmplă în avocatură, în ultima perioadă, mai ales în preajma Congresului la care urmează să fie ales următorul președinte al Uniunii Avocaților. Breasla avocaturii are nevoie de un lider, care să unească apărătorii. Dar, cine ar putea fi acesta? Ce spune avocatul Iurie Mărgineanu despre mita din avocatură, despre ultimatumul înaintat de Baroul Chișinău, dar și despre ”lupta” cu corupția, care e mai mult la televizor? Detalii despre ce se întâmplă în ”culisele” avocaturii, aflați din interviu.

BizLaw: Dle Mărgineanu, suntem în preajma Congresului Avocaților, care, deocamdată, nu se știe când va avea loc. Au mai fost situații de acest fel, când Congresul a fost amânat?

Iurie Mărgineanu: Știți, în memoria mea, de când umblu la Congresele Uniunii, da, au mai fost. Ba cvorum nu era, ba alte probleme tehnice. Au mai fost.

Mărul discordiei al Congresului UAM

BizLaw: De această dată motivul a fost lista delegaților. În opinia dvs., anularea acestor liste era unica soluție sau această problemă putea fi rezolvată în alt mod?

Iurie Mărgineanu: Am să vă divulg câteva elemente a discuțiilor în Consiliu, când s-a discutat problema. Chiar deodată eram contra să votez pentru anularea ședinței Baroului, din considerentele că nimic nou nu dă. Scopul final, a fiecărei probleme, este repararea unor greșeli sau repararea mai multor probleme. În situația dată, care era, nimic nu se repara. S-a invocat problema că listele avocaților care au fost delegați din partea Baroului către Congres au fost nițel mușamalizate sau să-i zic așa mai corect, au fost făcute aranjări în această listă pentru a participa cine dorea din partea cuiva. Eu am ridicat această problemă: care e totuși scopul? Să vedem în ce se rezumă problema dată? Chipurile s-au introdus oameni acolo care nici nu au scris cerere, nici nu au telefonat să adere în lista persoanelor, care vor participa la Congres.

Eu am înțeles că acolo este o încurcătură foarte mare, din aranjări din culise, a persoanelor care vor participa la viitorul Congres, pentru a alege viitorul președinte.

În discursul meu, când am vorbit la ședința Consiliului, am spus că nu văd scopul final. Că s-au aranjat, tot așa poate să se aranjeze în continuare, dar m-au determinat câțiva avocați, care au scris petiția către Consiliu, pentru a revedea acest moment.

Era o ”avocatesă”, eu am uitat numele ei cu părere de rău, dar de când mă țin eu minte în avocatură, ea este avocat, adică cu un stagiu foarte bogat. Chiar vreau să spun mai mult, nici ex-președintele Amihalachioaie nu a nimerit în acea listă. Aceste moment de balanță m-a determinat să votez pentru anularea acestei liste și convocarea Baroului din nou.

Aranjamentele de la Adunarea Baroului Chișinău

BizLaw: Să înțeleg că sunt interese…

Iurie Mărgineanu: Da, sunt aranjamente din culise.

BizLaw: Una dintre nemulțumirile domnului decan a fost că nu există prevederi legale precum ca membrii Consiliului să anuleze o decizie a adunării, ci doar deciziile decanului. Există prevederi legale sau nu?

Iurie Mărgineanu: Dacă e să ne uităm după Statutul Consiliului Uniunii Avocaților, în lista de drepturi, exhaustiv prevăzute de lege, mai este și ultimul punct care proclamă că noi putem hotărî absolut tot între congrese. Consiliul Uniunii, format atât din membrii Congresului, cât și din membrii Barourilor, poate soluționa problemele între congrese. Eu aș pune greutatea hotărârii Consiliului, la nivel cu hotărârile Congresului. În intervalul de timp, când nu sunt congresele, Consiliul Uniunii poate hotărî orice problemă.

Lupta pentru șefia UAM

BizLaw: Din ceea ce observ, cum societatea este scindată în Republica Moldova, așa este și avocatura. Vă întreb pe dvs., pentru că aveți experiență bogată în acest domeniu, au fost vreodată avocații uniți sau mereu au existat dispute?

Iurie Mărgineanu: Atât timp cât Uniunea Avocaților este o oglindă a societății, ceea ce se întâmplă în societate, evident în instituția noastră aceleași probleme vor exista. Nu aș spune eu că suntem atât de scindați, dispersați. Eu aș cataloga-o ca un interes major a unor grupări de a prelua puterea într-un domeniu –  a comisiilor, a Uniunii etc. Consider că este un interes normal a fiecărui. Eu tot timpul spuneam zicala rusească ”Плох тот солдат который не мечтает стать генералом” (traducere: Rău este acel soldat, care nu visează să devină general).

Consider că e un dreptul fiecăruia de a dori să devină membru al Consiliului sau președintele Uniunii, ca cea mai înaltă treaptă în breasla noastră. Cred că este o luptă normală, până la urmă.

”Breasla e unită când are un lider de încredere”
BizLaw: De ce este nevoie de această luptă? Este foarte evidentă.

Iurie Mărgineanu: Chiar la o ședință a Consiliului Uniunii m-am referit la niște momente când se discuta de scindarea din avocatură, că nu avem o poziție comună, am spus cu cuvintele lui Vladimir Vîsoțki: ”Мы не сделали скандала — Нам вождя недоставало” (traducere: Nu am făcut scandal, pentru că nu am avut un conducător).

Atunci când este un ”vajak” sau un lider după care merg toți și au încredere în el, atunci și breasla e unită. Aici stă problema unui lider. Cu asta cred că am spus tot.

Doi candidați la șefia UAM

BizLaw: Cine credeți că își va înainta candidatura la Congresul Avocaților?

Iurie Mărgineanu: E greu să presupun acum.

BizLaw: Tatonează cineva terenul?

Iurie Mărgineanu: Eu cred că deja doi candidați sunt. Una e actuala președintă. E normal să râvnească la un nou mandat din partea Congresului pentru conducerea Uniunii. Cred că domnul Ploșnița dorește și râvnește mult de a deveni președinte. Cred că o să mai fie candidaturi. Nu pot să prognozez de pe acum, dar două eventuale candidaturi deja le vad.

Mărgineanu: Aș avea o mare onoare să conduc UAM

BizLaw: Dvs. vă vedeți în viitor președinte al UAM?

Iurie Mărgineanu: E foarte interesantă întrebarea. Lauda de sine nu miroase a bine, dar mă întorc la zicala rusească care am spus-o: ”E rău acel soldat, care nu visează să devină general”. Chiar anul acesta, la o discuție cu membrii Consiliului, mi-am calculat câți ani am de când activez. Câți sunt? 24 de când am devenit avocat, după facultate. Eu singur m-am speriat de cifră. La anul viitor o să am 25. E un sfert de veac dedicat Uniunii Avocaților. De ce nu?

Cred că aș avea o mare onoare să conduc Uniunea sau să conduc breasla în care eu activez, colegii cu care mă cunosc, dar nu cred că o să-mi înaintez candidatura.

Nu am visat niciodată la asta, măcar că undeva, în subconștient, e normal că fiecare se gândește: ”Eu tot aș putea fi”, ”Eu tot aș dori să fiu”. E un lucru normal și firesc.

BizLaw: Dvs. mai aveți doi ani de mandat în Consiliul UAM. Vă mai doriți un mandat?

Iurie Mărgineanu: Nu știu, nu am decis. Am să văd peste doi ani ce va fi.

Avocatura dintotdeauna a fost ”cenușăreasa” justiției

BizLaw: Este avocatura o meserie profitabilă? Mă refer aici la foști judecători și procutori, care, în ultima perioadă, cam dau năvală pentru a obține licența de avocat. De ce vin?

Iurie Mărgineanu: Tot timpul așa a fost. Avocatura a fost ”cenușăreasa” justiției. Toți din justiție, când se eliberau sau îi dădeau afară, din diferite motive, unde să se mai ducă? În avocatură. Noi suntem acea pătură socială care absorbim tot ceea ce este legat de justiție, din-năuntrul sistemului, atât procurori, cât și ofițeri de urmărire penală, cu atât mai mult judecători. E firesc. În altă parte, când se duc la pensie, unde să se mai ducă, numai avocat. El cunoaște meseria destul de bine ca să se ducă în altă direcție sau să se specializeze în altceva. E firesc că în avocatură.

BizLaw: Dar este profitabilă?

Iurie Mărgineanu: Cât de profitabilă este?! Este, se poate de trăit. De lucrat și de trăit ca să faci o carieră, să îndestulezi necesitățile, cred că s-ar putea. Profitabilă?! Cred că sunt domenii în avocatură care se ocupă cu alte domenii mai profitabile, decât cei care se ocupă în domeniul civil și penal.

BizLaw: Și deputații și-au dorit să obțină licența de avocat foarte simplu. Acel proiect a fost retras, însă, cumva a mai rămas pe polițele Parlamentului. Credeți că se va reveni la acel document, pentru că a fost scandal?

Iurie Mărgineanu: Nu cred că o să se mai revină la problema dată. Mă gândesc că deja s-a pus punct la acest capitol. Cu atât mai mult că noi atunci ne-am arătat unitatea Uniunii Avocaților, care s-a consolidat. A fost un factor care ne-a consolidat momental pe toți. Nu cred că o să se mai revină la această problemă. S-a expus deja și Consiliul Barourilor Europene pe problema dată. Nu cred că o să mai îndrăznească.

Mita din avocatură nu este un mit. 15 mii de euro pentru licența de apărător

BizLaw: Cum stăm cu zvonurile despre mita din avocatură? Care este mărimea mitei pentru a obține licența de avocat. În societate se vorbește despre acest fenomen.

Iurie Mărgineanu: Eu cred că fenomentul dat nu lipsește nici în avocatură. Fenomenul există în societate și cred că, atât timp cât societatea va exista și acest fenomen va exista. El niciodată nu va putea fi stârpit.

BizLaw: Dar se pare că fum nu iese fără foc. Este adevărat, de exemplu, că se ia mită de 10 mii de euro? Din ceea ce ați auzit dvs.

Iurie Mărgineanu: Eu am auzit începând cu 5, 8, 15 mii. Așa cifre s-au numit. Tot dintre acei care cândva au trecut prin comisiile date. Să bag mâna în foc acum și să învinuiesc colegii de breaslă, nu pot. Zvonuri sunt și ei singuri știu de zvonurile acestea, adică acei din comisiile de licențiere.

Lupta avocaților cu judecătorii de la Curtea de Apel

BizLaw: Recent, Baroul Chișinău a venit cu un ultimatum către CSM, CSJ și Curtea de Apel, pentru că avocații ar fi nemulțumiți de faptul că judecătorii de la Curtea de Apel admit recursurile procurorilor și le resping pe cele ale avocaților. Care este opinia dvs. în privința acestei probleme și dacă a fost întemeiat acest ultimatum?

Iurie Mărgineanu: Cu poziția dată a Baroului și eu sunt solidar, numai că problema este mult mai delicată, decât a vociferat-o decanul Baroului sau Adunarea Baroului Chișinău.

”M-aș teme să nimeresc pe mâna judecătorilor de instrucție”

Iurie Mărgineanu: E o problemă foarte delicată. Cu părere de rău, vreau să constat și eu că, în prezent, institutul judecătorului de instrucție este la pământ. Absolut total.

Eu m-aș teme să nimeresc pe mâna judecătorului de instrucție, în prezent. Asta cu părere de rău, pot să constat în marea majoritate a cazurilor.

Noi am făcut o statistică, cândva. Eu, prin 2003, când mi-am apărat teza de doctor, am făcut o statistică și m-au ajutat cei de la CSJ. Se făcea atunci, undeva în 76-87 de cazuri de eliberare a mandatelor de arestare de judecătorul de instrucție. 76 de procente elibera procurorul, pentru că procurorul aresta. După 1996, la revenirea institutului judecătorului, când judecătorul deja aresta, acest procent s-a majorat. Eu am făcut o analiză critică, în teza mea de doctor, pe acest capitol. Ieșea așa că era mai democratic institutul procurorului și arestarea de către procuror, decât judecătorul de instrucție. S-a râvnit, sub presiunea europenilor și a Convenției europene, că aplicarea unor măsuri drastice, cum ar fi arestul preventiv, să fie aplicat de o persoană neutră, de un magistrat neutru, care nu este legat de urmărirea penală. Să fie mai obiectiv. A ieșit că ceea ce era, era mai obiectiv, decât revenirea la institutul judecătorului de instrucție. Atunci, eu îmi pun problema, pentru că actuala situație este cu mult mai gravă. Nu 87 de procente, dar 99 de procente aresturi. Asta poate a fost făcut în lupta contra corupției. Eu tot timpul vorbesc că e normal ca statul să aibă unele interese în unele dosare penale. E firesc. Statul este un organism, care are tot lezarea unor drepturi, prin diferite scheme, prin diferite acțiuni. De ce statul nu ar face lobby prin procurorul său general de a face lobby în această problemă: ”Vedeți, făceți regulă, investigați etc”. Atunci când statul are o problemă și are un interes de a fi dezvăluit până la capat, de a fi examinat obiectiv, asta și este interesul statului. Poate chiar, câteodată, cu presiuni politice asupra unor judecători să nu elibereze, să nu permită să fugă. Dar atunci când în majoritatea cazurilor dosarelor penale… să mă iertați. Eu nu înțeleg, nu pricep și nu înțeleg de ce așa se petrece.

Mărgineanu: Nu poți pune un ultimatum justiției. E o greșeală fatală

BizLaw: Care ar fi soluția, în opinia dvs., pentru că dl Micu a spus că CSM-ul nu poate interveni, doar dacă există cazuri concrete, dl Poalelungi a trimis o scrisoare și a menționat că nu poate interveni în instanțele inferioare și dl Pleșca, de la Curtea de Apel, a spus că nu poate da ordine judecătorilor, iar procurorul general își apără procurorii și spune că ei își fac meseria bine. Este vorba de o grevă anunțată. Până la urmă, în cazul în care nu se va rezolva, unde se va ajunge?

Iurie Mărgineanu: Aici am vrut să explic a doua latură. Într-o măsură oarecare, eu nu sunt de acord cu ceea ce a enunțat decanul, pentru că nu poți pune un ultimatum justiției, dar aici deja este un ultimatum. Părerea mea, după anunțul sau după ce se va rezolva situația, după ce se vor procesa datele supraveghetorilor delegați de către Barou, se va vedea în ce proporții se admit sau în ce proporții se resping. Nu cred că este problema de a pune un ultimatum justiției că faceți așa sau nu faceți așa. Aici este problema de a consolida Uniunea și de a arăta societății că, după părerea noastră, se încalcă drepturile oamenilor. Aici sunt mai mulți factori care au dus la această problemă. Una dintre probleme este, inclusiv, justiția făcută la televizor. La noi, poporul tot timpul așteaptă ”sânge și pâine”, să vadă cât mai mult la televizor că se arestează populația. Se arestează, dar nu știm ce stă în spatele acelor aresturi. Noi nu vedem, dosarele. E corect arestat, nu e corect arestat?…

”Populația așteaptă să vadă la televizor cât mai multe arestări”

Iurie Mărgineanu: A doua problemă este că mass-media a ridicat un val de gălăgie pe marginea corupției. Eu îmi imaginez ce s-a întâmplat cu Curtea de Apel, e o presupunere a mea că ei au zis: ”A, voi strigați în gura mare că noi suntem corupți? Noi o să vă arătăm că nu suntem corupți”. Și la toți avocații resping recursurile.

Poporul a dorit arestări, aveți arestări! Nu stigați în gura mare: ”Arestați, arestați! În pușcărie!”, pentru că pușcăria nu este sanatoriu. Și Doamne ferește azi strigi pentru cineva să-l încătușeze, mâine ceilalți pot striga pentru tine. Acest moment este periculos. El trebuie soluționat altfel. Trebuie de făcut o masă rotundă, de făcut niște seminare, împreună cu judecătorii, procurorii, de văzut ce stă la baza problemei.

”Corectitudinea” justiției de la televizor

Justiția făcută la televizor, vreau să vă spun, că nu e atât de echitabilă, pentru că poporul așteaptă ”sânge”. Justiția ce face – ”sânge”. Și atunci toți se revoltă și spun: ”De ce îi ținem pe toți, așa arestați?!”. Păi, poprul a vrut. Cred că și guvernarea spune: ”Vrea poporul arestări, să arestăm!”. Nu este atât de corect. Cred că utimatumul nu e așa de binevenit. Justiției nu-i poți pune ultimatum. Este o greșeală fatală, ceea ce a făcut. Dar, de sensibilizat opinia publică și de dat o apreciere corectă juridică, din partea noastră, ca niște specialiști, putem. Ca să arătăm societății să vadă ce se face. Nu e corect de a pune ultimatumul. Așa este părerea mea.

Amenințările în adresa independenței justiției

BizLaw: Aș vrea să aflu opinia dvs. referitoare la o declarație a președintelui Igor Dodon. Dumnealui a declarat, în conextul dosarului cu fostul președinte al României, Traian Băsescu, că judecătorii trebuie să înțeleagă cui îi revine prerogativa de a numi magistrații, adică șefului statului. Putem cataloga aceste declarații drept o amenințare la adresa independenței justiției?

Iurie Mărgineanu: Eu nu am auzit această declarație a lui Dodon. Nu prea pot să cred că el a făcut asemenea declarații, pentru că este o depășire din partea lui. Poate el a vrut să spună a cui este prerogativa de a numi judecătorii? Nu știu, în ce context. Nu aș vrea să mă dau cu părerea. Totuși, este președintele țării, ca să-i spun că face pressing asupra judecătorilor. Eu tot timpul am zâmbit la capitolul dat, pentru că nu în zadar simbolul justiției este Femida, din Grecia antică. De ce gen e? Feminin. Toți râvnesc s-o apuce de gât. Indiferent de instituțiile statale, dar toți vor să pună mâna pe ea.

BizLaw: În aceste condiții, având în vedere că aceste declarații au fost făcute, dacă Traian Băsescu va pierde în instanțele naționale, ceea ce a spus domnul președinte, poate servi temei pentru o adresare la CtEDO, de exemplu?

Iurie Mărgineanu: Posibil. În situația dată, CtEDO ar putea cataloga ca o presiune din partea institutului Președinției asupra sistemului judecătoresc. Nu cunosc în ce context a spus. Poate sunt frânturi din context și asta e cel mai rău, atunci când rupi din context, dar în sensul larg s-a avut în vedere altceva. Nu aș vrea să intru în polemică, pentru că, totuși, este președintele țării.

Încrederea în justiție, desenată în sondaje

BizLaw: Cum apreciați dvs., în prezent, calitatea actului justiției? Se fac reforme de ceva timp. Cum a fost acum 10 ani? Au evoluat lucrurile?

Iurie Mărgineanu: Vreau să vă spun o situație foarte clasică, cum pe mine un fost judecător de la CSJ m-a convins cât e de ușor a arăta sondajele în societate, că nu au încredere în justiție. 100 de procente din cei care se adresează în justiției, nu dau doar la toți dreptate la toți, 50 de procente rămân cu buza umflată, cu o hotărâre în defavoare. Deci, 50 de procente din oamenii care se adresează în justiție, deja nu mai au încredere în justiție, pentru că nu li s-a dat câștig de cauză, dar ei sperau că au dreptate.

Momentul următor. Din cei 50 de procente, li se dă parțial dreptate, încă la jumătate. Din cei 50, 25 de procente spun: ”Mi-au dat ei mie câștig de cauză, puteau să-mi dea total, dar mi-au dat numai parțial. Eh, cineva a umblat cu coada pe acolo”. Iar e presupunere că e corupție și nu mai știu ce pe acolo. Când te uiți pe final, dintr-o 100%, 25 au încredere în justiție. Actul în justiție nu se face atât de simplu.

Peste ani, judecătorii nu mai au suflet

Iurie Mărgineanu: Tot timpul am zis, ca să deschid paranteze, nu am nimic contra la acești tineri care acum intră în breasla judecătorilor. Este un lucru migălos, nu e atât de simplu. Trebuie să treci prin sufletul tău orice conflict. În prezent, tinerii judecători, pătrund în esență. Cu câți mai mulți ani trec de judecător, cu atât mai mult sufletul lui s-a împietrit. Și el așa, mai lejer. Tinerii vor să se afirme, vor să demostreze că pot judeca și trec tot prin suflet. Peste 5-10 ani acest judecător deja nu mai are suflet, în sensul figurat. El a trecut atâtea categorii de dosare, atâtea conflicte în fața lui, că el are imunitate în privința celor care încep a plânge, care se jăluie, care nu știu ce e acolo. El nu mai este atât de receptiv, ca la început.

Judecători fără experiență de viață, puși să judece

Iurie Mărgineanu: Momentul următor: vârsta de 30, 25 de ani. Până la 22 de ani a absolvit facultatea, după 22 a mai făcut încă doi ani Institutul Național al Justiție.

El încă nu a reușit să treacă singur prin viață, să vadă ce înseamnă să primească un salariu, cum este să trăiești singur la o gazdă, nu a avut încă conflicte în societate cu oamenii. El încă nu știe ce se întâmplă în societate, dar este pus să judece.

Eu aș ridica problema privind majorarea cenzului de vârstă, de accedere în instanțele de judecată. Un judecător poate fi atunci, ca și în statele civilizate, noi așa iubim să arătăm cu degetul la SUA, ca un model de justiție, ca un model de democrație, chiar dacă SUA nu este pe primul loc la capitolul democrație. Acolo judecătorul este mai în vârstă, are aptitudini mai mari, e mai calm  și poate cântări. Atunci când ești mai tânar, ești mai ”izghit”, mai energic. Această energie, în rezolvarea conflictelor, poate dăuna. Trebuie tot timpul să pui pe cântar, să faci echilibru. Tot timpul, în societate, justiția are așa o menire că aș spune că justiția este pilonul societății. Nu este justiție, nu mai este nimic în acel stat.

Echilibrul în societate îl face justiția, inclusiv democrația. Dacă nu este justiție, nici democrație nu există. Noi vrem un stat bazat pe drept și democratic. Pentru asta trebuie să întărim acest pilon al justiției atât de puternic, încât nimeni să nu poată să-l apuce de gât, să aibă niște salarii adecvate.

O persoană cu salariu de două mii de lei nu este vulnerabilă?

Iurie Mărgineanu: Noi toți am ancorat privirile noastre spre judecători. Cât primesc ei, că au case, mașini, dar personalul tehnic care îi ajută pe judecători? Voi știți ce salarii primesc ei? Foarte mici. Până la trei mii, nici nu ajung la trei mii. Voi credeți că o grefieră sau un consultant în instanța de judecată, care poate sta până la opt seara să facă procese verbale ce implică o responsabilitate enormă, cu două mii de lei, nu este vulnerabilă? E foarte vulnerabilă. Dar să crești un grefier corect, care să stenografieze, să facă totul la timp, să trimită citații, să cheme persoanele și să vorbească cu ele amabil, pentru că oamenii care vin în justiție, asteaptă receptivitate. Dar acolo, când iese și strigă: ”V-am spus să așteptați după ușă, ce mă întrerupi”, lumea se enervează. De ce? Pentru că acea grefieră lucrează până la opt seara, nu are salariu ca oamenii, nu-i ajunge, lucru enorm de mult, credeți-mă, enorm de mult. La ea nu mai rezistă nici sistemul nervos, nici lucrul nu-l face calitativ și atunci ajungem la aceea că totul stă pe judecător, care nu primește mai mult, 10-15 mii de lei. Asta nu e atât de mult, dar noi vrem calitate în actul de justiție, nu pur și simplu formalism și scoaterea în public a dosarelor și spălarea tuturor rufelor din sistemul judecătoresc. Este foarte greu. Și celor care sunt le este greu să făcă o justiție echitabilă, iar cei noi, care vin, la cine se orienteză? La cei mai în vârstă.

UE a ridicat mingea în sus și a strigat ”Corupție!”

Acei mai în vârstă s-au săturat, toți îi ”spală”, toți îi ponegresc, toți se uită și spun: ”Ai casă și mașină? Ești corupt”. S-au săturat toți de chestia asta, dar acest moment este foarte sensibil. Știți de ce?  Eu aș spune, dar mă tem să nu fiu provocat la învinuiri de geopolitică.

Europenii au venit și au ridicat mingea în sus și au strigat: ”Corupție!”. Toți se uită la acea minge și la corupție. Dar noi nu vedem ce se face în jurul nostru, pe jos.

Noi toți privim în sus și strigăm ”Corupție, corupție”, dar jos ce este? Jos este doamne ferește. Personalul auxiliar justiției… expertizele – s-a acordat atenție cât primesc acei experți când fac expertizele? E vulnerabil de corupție? Enorm. Ofițerii de urmărire penală, care fug din zi până în noapte și își rup pantalonii peste garduri, își rup degetele. Trei mii și jumătate de lei, poate un sectorist să umble prin sat și să facă regulă? Noi am catalogat: aceștia trebuie să primească bine, dar ceilalți? Dar profesorii?

Statul trebuie să rezolve problemele de la rădăcină

BizLaw: Dar de ce nu se pune accentul și pe cei care sunt împlicați în actul justiției?

Iurie Mărgineanu: Eu îmi închipui că Guvernul ar dori să dea la toți salarii mari, dacă ar fi bani. Dar nu cred că are posibilitate Guvernul, în prezent, să îndestuleze toată populația țării. Uitați-vă că noi mâine-poimâine o să rămânem fără sistem de pensionare, când la noi doi lucrători asigură un pensionar. Asta e Doamne ferește. Noi peste câteva zeci de ani, dacă va merge în această direcție, noi o să rămânem fără sistem de pensionare. Și bate exact în generația mea. Peste zeci de ani am să ies la pensie și nu am să pot primi pensie. Totul este legat. Noi rezolvăm problemele, ca la medic. Ne ducem că ne doare capul și ni se dă o pastilă de dureri de cap și atât. Dar de ce te doare capul? Trebuie complex și sistemic de rezolvat problema. Așa e și la noi. S-a strigat că este corupție și toți luptă cu corupția. Dar ce este cu sistemul de alimentare? Noi ce mâncăm? Este vreun grup care poate să spun, în prezent, ce mâncăm noi? La noi este epidemie de cancer. Toți tac. Este Doamne ferește. De la ce se ivește acestă problemă? Apă potabilă, mâncare nu la timp, nervi etc., și ajungem pe la 50-60 de ani și toți decedează de cancer. Eu nu mi-aș dori, chiar sincer, să fiu acum un prim-ministru sau un președinte de țară. Pe cuvântul meu de cinste. Toate bombele se duc în capul lor, dar din ceea ce este să faci o țară înfloritoare, cred că 5 ani sau 10 ani, este puțin.

BizLaw: Vă mulțumesc!

Printează
333 Shares
Share328
Share3
Tweet
+12
Pin