Autor: Florin Mihailov, Secția asistenţă juridică și înregistrare contracte, AGEPI Unul din primele precedente, în ceea ce privește disputele dintre numele de domeniu și mărcile comerciale, reprezintă cazul jurnalistului Quittner. Acesta a înregistrat domeniul ”mcdonalds.com” pe care, ulterior, l-a vândut corporației cu același nume, în schimbul unui echipament pentru calculatoare. În prezent, această practică de a obține venituri este ilegală, însă atunci a fost un semnal de alarmă asupra unui domeniu, încă neexplorat, ce urma să ducă la zeci de mii de litigii. Relația dintre mărci și numele de domeniu a dat naștere la numeroase probleme complexe. De exemplu, ce se întâmplă atunci când cineva dorește să înregistreze un nume de domeniu identic sau similar unei mărci? Una dintre formele de încălcare a drepturilor la marcă, apărute pe internet, implică înregistrarea unor nume de domeniu similare sau identice cu o marcă deținută de o persoană terță. În încercarea de a obține venituri de la acea parte, practică a devenit cunoscută drept piraterie cibernetică sau cybersquatting. Ca reacție la această problemă, ICANN  (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers / Corporația de Atribuire a Numelor și Numerelor în Internet - corporație americană responsabilă pentru stabilitatea și guvernarea internetului), alături de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI), a dezvoltat Politica de Rezolvare Uniformă a Disputelor (UDRP). Aceasta prevede proceduri administrative și măsuri împotriva piraterii cibernetice, care stau la baza soluționării, de către un panel specializat, a litigiilor privind numele de domeniu. Respectiv, această procedură nu încurcă soluționarea ulterioară de către instanțele de judecată a litigiului. Avantajele acesteia sunt timpul redus de soluționare (aproximativ 2 luni), dar și profesionalismul membrilor comisiei de soluționare, aleși în baza unei liste speciale, aprobată de ICANN. Un alt avantaj reprezintă și posibilitatea de a formula plângerea la Centrul de arbitraj WIPO (sau la alți câțiva ”furnizori” regionali aprobați de ICANN, pentru soluționarea litigiilor). Conform punctului 2.3.3. din Regulamentul cu privire la gestionarea numelor în domenul de nivel superior .md din 28.08.2000, registratorul național este obligat să respecte reglementările IANA/ICANN (inclusiv procedura administrativă UDPR). florin agepiConform punctului 3.4, din același regulament, este interzisă activitatea de înregistrare în scopuri de şantaj/acaparare a mărcilor comerciale sau a proprietăţii intelectuale. Punctul 3.7. spune că registratorul național are dreptul la revocarea numelui în conformitate cu regulamentul dat. Mai mult ca atât, în contractele de prestare a serviciilor de înregistrare și menținere a domeniilor în zona .md, există clauza de a respecta condițiile Regulamentului cu privire la gestionarea numelor în domeniul de nivel superior .md. Mai exact, obligația ca domeniul propus spre înregistrare să nu încalce un drept anterior a unei persoane terțe (precum dreptul de proprietate a unei mărci) și modalitatea de soluționare a litigiului inițial pe cale amiabilă. În cazul în care există incapacitatea de a negocia litigiul, acesta urmează a fi soluţionat în instanţa de judecată din Republica Moldova, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Numele de domeniu, în Republica Moldova, sunt puse la dispoziția utilizatorilor de către Registratorul național Î.S. MoldData. Registratorul național și dealerii (persoanele autorizate pentru pregătirea înregistrării numelor în domeniul de nivel superior .md) sunt obligați să efectueze înregistrarea după principiul ”primul venit – primul servit”, în condiții nediscriminatorii. Este interzis conținutul cu caracter obscen sau ofensator, cel ce defăimează Republica Moldova sau alte state, cheamă la violență, poate aduce prejudicii imaginii țării sau care poate fi utilizat în scopuri și activități interzise de legislație și de convențiile internaționale. În același timp, registratorul național și dealerii nu sunt responsabili pentru o eventuală încălcare, din partea registrantului a dreptului la marca de comerț, inclusiv pentru situațiile de conflict apărute în rezultatul încălcării acestor drepturi. Din ce este format un URL Un URL, precum http://www.agepi.gov.md, este compus din:
  • ”http://” - pagina folosește un protocol hypertext pentru transfer;
  • ”www” – pagina poate fi găsită pe rețeaua internațională (world wide web);
  • ”agepi.gov.md” – reprezintă adresa unică a AGEPI, fiind compusă din trei nume de domeniu;
  • ”.md” – domeniul de nivel superior, care comunică utilizatorului apartenența moldovenească a site-ului;
  • ”.gov” - sub-domeniu al domeniului de nivel superior .md, care se efectuează numai pentru structurile administrației publice centrale de stat și funcționarii săi;
  • ”.agepi” – este un domeniu de nivel secundar, ce identifică operatorul site-ului în cauză. Prin urmare, numele de domeniul trebuie să fi unic.
Din regulile ICANN putem menționa că o înregistrare abuzivă apare atunci când numele de domeniu este similar sau identic mărcii comerciale, asupra căreia reclamantul are drepturi. În aceste condiții, proprietarul domeniului nu are drepturi sau interese legitime în privința numelui de domeniu și acesta este înregistrat și utilizat cu rea credință. UDRP reprezintă o procedură administrativă complexă, iar orice pretenție asupra unei înregistrări, în domeniurile administrate de ICANN, trebuie să demonstreze că:
  • numele de domeniu este identic sau similar unei mărci comerciale, asupra căreia reclamantul are drepturi;
  • proprietarul actual al domeniului nu are drepturi sau vreun interes legitim cu privire la numele de domeniu;
  • numele de domeniu a fost înregistrat și utilizat cu rea credință.
Un proprietar de nume de domeniu poate demonstra un drept sau un interes legitim prin acțiuni precum:
  • utilizarea sau pregătirea, pentru a utiliza numele de domeniu, a avut loc înainte de orice notificare asupra litigiului;
  • proprietarul a fost cunoscut conform numelui de domeniu;
  • proprietarul face uz legitim necomercial a numelui de domeniu, fără a avea intenția de câștig comercial, înșelarea consumatorilor sau pătarea mărcii comerciale în cauză.
Un proprietar de marcă comercială poate arăta că un nume de domeniu a fost înregistrat și folosit cu rea-credință, inclusiv prin faptul că proprietarul numelui de domeniu:
  • a înregistrat numele cu scopul de a-l vinde sau transfera către proprietarul mărcii comerciale sau a unui concurent al proprietarului mărcii comerciale, pentru un preț mai mare;
  • dorește prevenirea utilizării numelui de domeniu de proprietarul mărcii comerciale;
  • a înregistrat numele de domeniu, în primul rând, pentru a perturba activitatea unui concurent;
  • încearcă să atragă utilizatorii către un site web pentru câștig comercial, prin crearea unui risc de confuzie cu marca comercială.
La nivel național, articolul 9 din Legea nr. 38 cu privire la protecția mărcilor din 29.02.2008 stipulează că dreptul conferit de înregistrarea mărcii, acordă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Acesta este în drept să interzică terților să o utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimțământul său. În lista interdicțiilor este și cea de utilizare a semnului în rețeaua internet, inclusiv în calitate de domeniu. De asemenea, în cazul similitudinii dintre numele de domeniu și marcă se pot aplica prevederile aceluiași articol alin. b) și c) care oferă titularului posibilitatea de a interzice semnele care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului. Riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă, precum și semnele identice ori similare cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta a dobândit un renume, iar persoana terţă profită de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii și le aduce atingere acestora. În concluzie, menționăm că numele de domeniu, secvență de caractere alfanumerice ce permite identificarea unei adrese pe Internet, prin înregistrare sa nu învestește deținătorul acestuia cu drepturi exclusive similare drepturilor de proprietate intelectuală. Înregistrarea conferă un simplu drept de folosire, care urmează a fi realizat cu bună-credință. Achiziționarea sau înregistrarea unui nume de domeniu în mod abuziv sau cu scopuri speculative, constituie o faptă ilicită ce poate fi sancționată prin anularea înregistrării acestuia.