Patru procurori au fost demiși de la intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la procuratură, iar absolvenții Institutului Național al Justiției, care au picat testul la poligraf, ar putea, totuși, să ajungă procurori. Informațiile au fost oferite, pentru BizLaw, de preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), adjunctul Procurorului General, Mircea Roșioru. Din interviu mai aflați cu cine joacă fotbal în fiecare săptămână și care este dosarul cel mai complicat la care a lucrat și despre care evită să vorbească. BizLaw: Câte funcții de procuror sunt vacante? Mircea Roșioru: Procurori cu funcții de execuție în procuratură sunt în jur de 25. Funcții de procurori conducători sunt cele care urmează să le acoperim, cred eu, în data de 10 august. De asemenea, sunt vacante mai multe funcții de adjunct al procurorului teritorial. Adjunct al procurorului specializat avem 4 la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și una la Procuratura Anticorupție. Mai este liber postul de șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate. În procuraturile teritoriale avem vacant postul de procuror al municipiului Chișinău și procuror al raionului Ștefan Vodă. BizLaw: Când va fi desemnat procurorul municipiului Chișinău? Mircea Roșioru: Avem trei candidați. Aceștia au trecut practic toate etapele care anticipează ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Noi ne pregătim pentru data de 10 august să avem această ședință. Dacă va fi una deliberativă și vom fi prezenți cel puțin opt membri este posibil ca în acea zi să avem soluția Consiliului și deja ordinul Procurorului General. BizLaw: Cine a luat cel mai mare punctaj? Mircea Roșioru: Din ce am văzut eu, din datele celor de la selecție, pentru că ei fac inclusiv suma punctajelor obținute per colegii, Ștefan Șaptefraț are cel mai mare punctaj. BizLaw: Câte funcții de șefi-adjuncți sunt vacante? Mircea Roșioru: Funcții de adjuncți în procuraturile teritoriale avem foarte multe, pentru că, anterior, pe vechea lege a procuraturii, adjuncții procurorilor teritoriali erau numiți în funcție fără mandat. Puteau fi și 10, și 15 ani. Acum, legea nouă din 2016 spune că toate funcțiile de conducere se dețin pe mandat. Astfel, de la 1 august 2016, toți cei care erau în funcții de mai mult de 5 ani au devenit interimari și toate aceste funcții au fost scoase la concurs. Eu cred că sunt vreo 20 de funcții de adjunct al procurorului teritorial scoase la concurs. De la sud la nord, dacă luăm, sunt vacante la: Cahul, Taraclia, Leova. La Cantemir chiar nici candidați nu avem. De asemenea, sunt vacante și cele de la Cimișlia, Anenii Noi, Strășeni, Criuleni. La nord: Râșcani, Florești, Fălești, Bălți- ambele unități, Briceni. Mai bine zis, foarte puțini sunt cu acte în regulă. Aproape toată republica este acum în faza de concurs la capitolul adjuncți de procurori raionali. BizLaw: Spuneți că la Cantemir nu sunt candidați. De ce? Mircea Roșioru: Să știți că avem o astfel de situație nu doar la Cantemir. Sunt unele zone mai puțin atractive, unde ar dori să meargă doar cei care sunt băștinași. Bunăoară, la Cantemir avem procurorul-șef care este băștinaș, avem un procuror care face naveta de la Cahul și mai avem o doamnă procuror care este prin împrejurimile Cantemirului. Ca și punct de dislocare, conexiunile cu mijloacele de transport sunt mai problematice și din această perspectivă ele sunt mai greu de acoperit. Pentru a rezolva această problemă, acum cei care se înscriu în Registru, pentru a accede în funcțiile de procuror, sunt obligați să participe la concursul pentru ocuparea tuturor funcțiilor. La ultimul concurs, pentru audienții INJ au fost anunțate mai multe funcții care au fost scoase la concurs și ei au fost obligați să aleagă 10 opțiuni. Pentru mulți a trezit o nedumerire de ce 10? Este o obligație? Ei selectează 10 opțiuni pentru că ei sunt 10 și în mod normal ar trebui să bifeze una dintre funcții. Rezultatele au fost altele, doi dintre candidați, cu riscul de a fi excluși din Registru, nu au optat pentru funcțiile pe care noi le-am anunțat atunci la concurs și acum suportă consecințele. Vor trebui să reia procedurile. BizLaw: Ne confruntăm cumva cu o lipsă de cadre în procuraturile teritoriale? Mircea Roșioru: Putem spune că este o problemă pentru acoperirea posturilor mai problematice din perspectiva dislocării. În Chișinău și în raioanele din jurul său, și în procuraturile specializate nu avem asemenea probleme. În raioanele mai îndepărtate, însă, da. Sper că acest mecanism să permită, în timp, să rezolvăm și această problemă. BizLaw: Câți procurori au fost sancționați în prima jumătate a acestui an? Mircea Roșioru: Nu m-am documentat. Anterior CSP valida toate hotărârile Comisiei de etică și disciplină. Deci, aveam acest filtru și chiar dacă nu interveneam în soluția acesteia, totuși, prin validare, cunoșteam care sunt soluțiile, care este obiectul acuzațiilor în materie disciplinară. Astăzi lucrurile s- au schimbat.

În Consiliu ajung doar acele proceduri disciplinare care se contestă fie de către procurorul sancționat, fie de către cel care a depus sesizarea. Ce pot să vă spun e că, până la ziua de astăzi, sub imperiul legii noi avem sancționați cu eliberarea din funcție patru procurori.

BizLaw: Care sunt cele mai grave încălcări comise de un procuror? Mircea Roșioru: Cei care comit erori grave sunt cei care săvârșesc infracțiuni, pentru că avem și din această categorie. Dar strict pe materie disciplinară, majoritatea încălcărilor vizează lăsarea cauzelor avute în gestiune în nelucrare. Bineînțeles, de fiecare dată se motivează cu volumul foarte mare de lucru, dar asta nu este o scuză. Ori de câte ori astfel de lucruri s-au întâmplat, au fost aplicate sancțiuni. BizLaw: Care este cea mai dură sancțiune care o prevede legea? Mircea Roșioru: Eliberarea din funcție. BizLaw: Avem în istoria procuraturii cazuri când acuzatorii de stat au fost condamnați la detenție pentru încălcările comise în activitatea lor? Mircea Roșioru: Avem procurori condamnați la pedepse cu executare pentru corupere pasivă, avem condamnați pentru trafic de influiență, pentru escrocherie și accidente rutiere. Sunt, sunt. BizLaw: Cum a fost primită reforma procuraturii de către colegii dvs.? Mircea Roșioru: Eu zic că viziunea asupra reformei a trecut prin mai multe etape. Ca la oricare schimbare, pentru început a existat acea nuanță de scepticism. Faptul că lucrurile se vor schimba, dar nu se vor schimba în bine. Ori, noua reformă a procuraturii a prevăzut o limitare drastică a competențelor procurorului. În special astăzi, procurorul și-a focusat activitatea exclusiv pe domeniul penal. În celelalte domenii, în care anterior aveam competențe, astăzi, ele nu mai sunt. Respectiv, cei cu stagiu vechi în procuratură spuneau că asta va echivala cu diminuarea capacităților procuraturii și instituția va deveni una mai slabă. În timp lucrurile s-au schimbat, iar astăzi, după aproape un an de zile, această cultură a reformei a fost instituționalizată deja. Nu cred că cineva se mai gândește acum să meargă să facă o acțiune civilă, să meargă să facă un control la un agent economic sau la o întreprindere, sau mai știu eu unde.

Lucrurile sunt pe un făgaș bun, ne apropriem de valorile europene. Nu se schimbă într-o zi, dar tendința noastră este să se întâmple cât mai repede.

BizLaw: Sunteți mulțumit de felul cum au evoluat lucrurile? Vă așteptați să fie altfel? Mircea Roșioru: Dacă aș spune că sunt mulțumit, asta ar însemna că am atins apogeul și nu mai avem spre ce tinde, nu mai avem anumite chestii pe care să vrem să le facem, să le schimbăm în bine. Întotdeauna trebuie să existe această rezervă. Cert este că tot ce s-a făcut până la ziua de astăzi s-a făcut cu respectarea buchiei legii, a regulamentelor pe care le avem. Trebuie să ținem cont că toate aceste acte au fost făcute cu participarea procurorilor și cu ajutorul partenerilor de dezvoltare. De aceea responsabilitatea noastră este să veghem ca norma regulamentului, norma legii să fie respectată. Dacă mă întrebați despre acest domeniu, pot să vă spun că nu avem devieri, poate unele sensibile, pe alocuri, dar și aici am rezerve. Nu vreau să zic că totul este ideal, s-ar putea undeva, cineva să găsească anumite lucruri care să ni le impute, dar eu zic că suntem pe un făgaș bun. BizLaw: Testarea procurorilor la poligraf a avut loc în acest an pentru prima dată, v-ați așteptat ca atât de mulți să pice testul? Mircea Roșioru: Da, undeva, pentru mine nu a fost o surpriză. Până a lansa toate aceste proceduri am discutat inclusiv cu poligrafologul, care urma să realizeze aceste proceduri. M-am interesat care este în general ponderea de promovare a acestor teste. Din start ni s-a spus că cei care promovează sunt aproximativ 40-50 la sută. Așa s-a întâmplat și în cazul colegilor noștri audienți ai Institutului Național al Justiției. Lucrurile nu sunt bătute în cuie. Eu cred că se pot schimba în timp, dar cel puțin, pentru moment, am pasat mingea în terenul justiției și să vedem ce va spune în situația noastră.

De fapt, normele cu privire la testarea la detectorul comportamentului simulat nu sunt doar pentru procurori. Mai sunt categorii care ar trebui să aplice aceste norme. Nu o fac. Poate este spre binele instituției, poate nu. Cel puțin Procuratura nu a riscat și aici este unul dintre acele domenii sensibile despre care vorbeam. Nu am încercat să driblăm legea.

Am făcut acel acord de colaborare și cei care acced în profesie, inclusiv cei care au fost candidați la funcția de Procuror General au trecut această testare. Am avut rezultatele care le-am avut și doar jumătate din promoția anului 2016 l-au promovat. În privința la 10, rezultatele nu sunt potrivite pentru angajare. Nu pot să spun care au fost întrebările, pentru că intrăm pe un alt teren și divulg lucruri pe care, ulterior, va trebui să mi le asum. BizLaw: Totuși, din ce domenii au fost întrebările care le-au creat probleme? Mircea Roșioru: Dacă la Procuror General au fost vicii și integritate, la audienți au fost doar vicii, pentru că, fiind de pe băncile INJ, aspectele de integritate noi nu le-am văzut ca o vulnerabilitate din partea lor. Probabil, va trebui să vedem niște alternative în viziunea mea.

Legea cu privire la detectorul comportamentului simulat prevede că picarea testului nu poate servi drept unic temei pentru angajator ca să refuze angajarea la serviciu.

În cazul avizelor care le furnizează Serviciul de Informații și Securitate, care tot sunt etape obligatorii ce anticipează angajarea, avem unele formule prin care putem răsturna avizul SIS. De exemplu, putem da o însărcinare Inspecției procurorilor ca să verifice acele fapte care figurează în aviz: fie ele se confirmă, fie se infirmă. În  funcție de aceasta, decizia este la discreția Consiliului. În situația testării la detectorul comportamentului simulat, regulamentul ce ține de CSP care, menționez că a fost elaborat cu participarea partenerilor de dezvoltare, este scris foarte tranșant: cei care pică testul nu pot fi incluși în registru. În funcție de întrebarea formulată și răspunsul dat de cel testat, ar trebui să găsim și alte surse de verificare a acestei informații.

Am avut o ședință informală cu audienții care nu au promovat acest test și cineva din ei zicea: ”Domnule președinte, credeți-mă, eu chiar am spus adevărul asupra situației și detectorul a zis că eu nu am zis corect. Îngrijorarea mea este ca, la o eventuală repetare a acestui test, să încerc să mint și atunci, iar o să spună că am mințit”.

Sunt într-o plasă aici audienții. Probabil, sunt mai mulți factori care influențează rezultatele, fie că sunt emoționali sau medicali. Este o întreagă știință pe marginea testării cu detectorul. Nu știu, vedem ce va zice Curtea Supremă de Justiție. BizLaw: Ce ar putea să se întâmple cu acești tineri? Trebuie să se orienteze spre o altă carieră? Mircea Roșioru: Eu zic că lucrurile încă nu sunt finale în situația lor, or Legea cu privire la detectorul comportamentului simulat spune că, în situația în care cel care nu este de acord cu rezultatul testării, poate cere o testare repetată. Fie în fața aceluiași poligrafolog, fie în fața altuia. A doua formulă ar fi ca ei să vină în fața CSP și să solicite ca noi să verificăm anumite fapte, fie ei să prezinte dovezi că răspunsul formulat la întrebarea poligrafologului, în raport cu situația reală... De fapt, lucrurile sunt diferite. Sau poate Curtea Supremă inventează ceva ce pe noi ne depășește. BizLaw: Aceste rezultate nu vor influența intenția altor tineri de a face studii la INJ pentru a deveni procurori? Mircea Roșioru: Este o problemă. Am discutat-o, inclusiv cu doamna director de la INJ. Vorbeam despre faptul că nu este bine plasată ca și procedură această testare. Ori, doamna Scobioală zicea că ar fi bine ca acest filtru să fie ca și etapă intermediară atunci când se derulează procedura de admitere. Odată trecut testul la acel moment, avem audienți care beneficiază de o bursă și nu mai apare problema eventualei restituiri a acesteia ori cheltuielile sunt destul de impunătoare pentru pregătirea unui audient al INJ. Dar trebuie să ținem cont de faptul că ei studiază 18 luni, iar în această perioadă se pot întâmpla multe lucruri. Din acest considerent, nu știu dacă noi putem, cel puțin să renunțăm la etapa trecerii poligrafului în momentul în care se decide angajarea lui și să mizăm pe acea testare de când el dorea să devină audient al institutului. Propunearea INJ a fost ca, odată ce acești audienți au fost înmatriculați în momentul în care funcționa o cu totul altă lege, să emitem o decizie prin care să suspendăm această prevedere și ea să fie aplicabilă doar acelor categorii care au fost înmatriculați sub imperiul legii noi. Bineînțeles, o asemenea abordare nu o acceptăm. Sunt audienți buni și foarte buni printre cei care, din păcate, nu au reușit să devină procurori. Vedem. Trebuie să depășim această situație pentru că statul a suportat cu ei anumite cheltuieli. BizLaw: Ținând cont că cei testați sunt tineri care nu au profesat, unele voci spun că, dacă ar fi testați actualii procurori, adică cei care sunt deja în sistem, ar pica mult mai mulți. Dvs. ce părere aveți? Mircea Roșioru: Nu exclud acest fapt. Nu există o știință foarte clară care să spună că rezultatele testului la poligraf sunt sută la sută corecte. Pe de altă parte, depinde de la persoană la persoană, depinde de întrebările la care urmează să răspundă. Dar, exclud că vom avea o promovare de sută la sută chiar și în rândul procurorilor. BizLaw: Dar la capitolul integritate? La asta mă refeream, de fapt, credeți că din acest punct de vedere nu ar pica testul? Mircea Roșioru: Nu exclud. Atât timp cât avem proceduri disciplinare, dosare penale, procurori suspendați din funcție în legătură cu pornirea urmăririi penale, înseamnă că există acest fenomen. Faptul că noi ne dorim ca asemenea lucruri să nu se întâmple este cu totul altceva. Este altceva faptul că muncim în acest domeniu, faptul că nu tolerăm actele de corupție în cadrul sistemului și, ori de câte ori sunt semnale, Procuratura Anticorupție reacționează.

Dar, a nega fenomenul nu este o soluție. Trebuie să recunoaștem și să luptăm.

BizLaw: Ce poligraf a fost utilizat? De la ce instituție? Vă întreb, pentru că legea prevede că și judecătorii trebuie să fie testați, dar CSM spune că nu face acest lucru, deoarece nu are un poligraf. Mircea Roșioru: În Republica Moldova avem atestați în funcție doar doi poligrafologi. Au fost trei, dar unul a mers în sectorul privat. Opțiunea noastră a fost CNA, dar întrebările la care s-a răspuns au fost formulate de CSP. Faptul că Procuratura sau CSP nu are un poligraf propriu nu este o problemă. Poți să ai poligraf și, ulterior, să nu ai poligrafolog, pentru că și aici este o problemă. Pentru ca să devii poligrafolog trebuie să respecți anumite cerințe pe care le prevede legea, trebuie să ai anumite instruiri, iar cel mai important este ca poligrafologul pe care îl ai să beneficieze de instruire amune pe poligraful cu care urmează să lucreze. Adică, poți fi specialist pe poligraful X, dar instituția ți-l cumpără pe Y. Atunci, degeaba ai. BizLaw: Dar e atât de mare rândul la acest aparat de nu reușește și CSM să testeze judecătorii? Sau este doar un motiv ca să nu o facă? Mircea Roșioru: La întrebarea asta trebuie să vă răspundă domnul Micu. Ce pot eu confirma este că, într-adevăr, poligrafologii au un volum foarte mare de lucru. Pe lângă candidații la funcția de procuror, trecerea testului este obligatorie și pentru personalul detașat din procuraturile specializate. Din punct de vedere teoretic, din ce discutam cu poligrafologul, o testare îți ia o zi sau chiar o zi și jumătate. Este o jumătate de zi faza de documentare a poligrafologului, următoarea etapă sunt discuțiile care le are cu cel testat și cea de a treia cea mai ușoară și cea mai grea- testarea propriu-zisă. BizLaw: Un alt subiect al momentului este nemulțumirea avocaților că judecătorii de la Curtea de Apel le resping apelurile și, spun ei, se aplică excesiv de des măsurile de arest și arest la domiciliu. Dvs. ce părere aveți? Mircea Roșioru: Este viziunea avocaților. Procurorii au o viziune, avocații alta. Bineînțeles că munca și scopul pe care îl urmăresc este să obțină punerea în libertate a celor care sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni. Trebuie să facem o diferență foarte clară între infracțiunile de care sunt acuzați și specificul de investigare a infracțiunilor. Trebuie accentuăm posibilitatea pe care o au cei care, eventual, aflându-se la libertate, pot să influențeze martorii, să ascundă probe. Sunt infracțiuni care, prin definiție, presupun cel puțin în fază incipientă plasarea persoanei în arest. Mă refer aici la infracțiunile de corupție, unde prima lună este vitală pentru documentarea cazului, având în vede statutul persoanelor acuzate de corupție și cei care, de fapt, dau mita pentru obținerea serviciilor. Există un raport de subordonare, nu neapărat ierarhică, dar cel puțin din punct de vedere al păturilor sociale pe care le reprezintă. Și atunci, posibilitatea de a intimida și de a influența evident că persistă. De aceea, o să vedeți că în majoritatea cazurilor de corupție peroanele sunt reținute și, ulterior, procurorii intervin cu demersuri în vederea aplicării măsurilor preventive sub forma arestului. Undeva am văzut și eu această cifră cu care se operează, că 80 și ceva la sută din demersurile procurorilor sunt admise de către instanțele de judecată. Poate fi și sută la sută admitere, important este ca demersul procurorului și încheierea instanței să fie motivate, să nu contravină acelor recomandări sau acelui minim de exigențe care îl prevede articolul 5 din Convenție. Noi am avut foarte multe instruiri pentru procurori în această perioadă. Instruiri pe care le-am organizat împreună cu partenerii de la Consiliul Europei și cu cei de la Norlam. Am ajuns până aproape de șablonizarea acestor demersuri. Din acest motiv, suntem departe de ideea că procurorii vin cu demersuri neargumentate în fața instanțelor sau că este un moft al lor să mențină persoana în arest preventiv sau nu.

Într-adevăr, la nivel național, există o problemă și aici vorbim despre condițiile de detenție. Nu știu, însă, dacă lucrul acesta este imputabil în raport cu cele comise. Faptul că nu ai cele mai bune condiții în penitenciarele din țară nu înseamnă că trebuie să lăsăm în libertate ucigașii.

BizLaw: Avocații, atunci când vin în instanță, au apărarea bine pregătită? Sau această rată de respingere a recursurilor ține și de pregătirea lor? Mircea Roșioru: Fiecare avocat are strategia sa. Dacă am putea spune că pentru toți avocații din Moldova rata, hai să zic în ghilimele, de pierdere a dosarelor în fața instanțelor ar fi de 80 și ceva la sută, noi nu am mai avea acea delimitare dintre avocați solicitați și avocați care aproape vin din oficiu. Dacă o să întrebați un avocat care are onorarii corespunzătoare, eu nu cred că el o să zică că rata lui de pierdere a dosarelor este de 80 și ceva la sută. Asta ar însemna automat o diminuare a clientelei potențiale pe care o are. Probabil, ei operează cu alte cifre. În condițiile în care avem avocați care au o cu totul altă rată, tind să cred că, pe alocuri, unii fie nu sunt suficient de motivați de către clienți, fie din cauza gravității cazurilor nu pot să determine instanța ca să aplice o măsură alternativă. BizLaw: Baroul Chișinău amenință că ar putea intra în grevă. Credeți că e posibil să facă acest pas și să fie paralizat procesul de activitate al instanțelor? Mircea Roșioru: Eu am mai spus, probabil, de lucrul acesta sunt nemulțumiți o fracțiune a breslei. Eu nu cred că lucrul acesta este la fel pentru toți. Munca procurorului este ca să investigheze sesizările despre săvârșirea infracțiunilor și acolo unde este infracțiune să identifice toți făptuitorii și să-i trimită pe banca acuzatului. Munca avocatului este ca să apere drepturile persoanelor care sunt în conflict cu legea sau în alte domenii să le reprezinte interesele. Dar, referindu-ne la penal, pornind de la scopul pe care îl are avocatul în momentul în care el merge în instanță, asta este sursa lui de venit.

Eu nu pot să zic că, dacă astăzi mi-au venit 10 dosare economice ca și procuror, iar mie nu îmi plac dosarele economice, atunci fac grevă. Eu pentru asta sunt salarizat. La fel și ei, au contract prin care sunt legați de clienții lor. Dacă nu o să vină avocatul X, care este supărat și este în grevă, va veni Y. Eu nu cred că va exista o solidarizare de sută la sută, pentru că lucrurile nu sunt valabile pentru toți.

La fel ca și în cazurile procurorilor, avem avocați mediocri, avocați cu o prestație medie și avocați foarte buni. Cei foarte buni eu nu văd de ce ar face proteste. Ei, probabil, au deja un renume, au un cerc de clienți în care reputația lor profesională a fost menționată într-un anume fel. Legea de procedură penală spune foarte clar că există anumite situații care nu suferă amânare și în care prezența apărătorului este obligatorie. Dacă atunci cel care figurează în dosar în bază de contract va refuza să se prezinte în instanță, pentru formalitate, procurorii vor apela la asistența juridică garantată de stat. Cei care sunt garantați și plătiți de stat ar trebui, ca și procurorul, să vină la serviciu. BizLaw: Un alt caz discutat în ultima perioadă a fost înlăturarea avocaților din proces. De ce s-a ajuns la acest pas? Mircea Roșioru: Eu nu cunosc în detalii această speță, dar un lucru este cert, un procuror conducător în momentul în care distribuie dosarele într-o procuratură, trebuie să țină cont de o anumită proporționalitate, astfel încât să existe un echilibru între toți procurorii ca și volum, ca și sarcină de lucru. În momentul în care unul dintre procurori nu mai reușește, bineînțele că atunci schimbi macazul către alți procurori ca să restabilești această echitate. Lucrul acesta ar trebui, probabil, să se întâmple și în cazul avocaților. Avem avocați cu agende, nu pline, dar dublate, nu mai au unde își fixa ședințele de judecată. Codul de procedură penală, de foarte multe ori, operează cu termene foarte stricte, situații în care nerespectarea sau încălcarea unui termen poate produce anumite nulități, fie ele absolute, fie ele relative. Și asta comportă anumite consecințe. În momentul în care avocatul clientului are o agendă foarte încărcată și la nenumăratele propuneri ale procurorului pentru efectuarea acțiunilor spune că ”eu astăzi sunt la Curtea Supremă, mâine sunt la Curtea de Apel, sunt în fond, mâine am o reținere, poimâne o arestare”, și nu găsește o fereastră ca să vină să asiste la acțiunile procesuale, bineînțeles că există anumite probleme. Fie tu, ca și avocat, deși ești solicitat îi spui clientului tău: ”îmi pare foarte rău, dar agenda nu îmi permite să mai iau încă un caz” și renunți la o eventuală sumă de bani care ar trebui să îți revină ca onorariu, fie renunți la alte cazuri și descarci agenda și te concentrezi pe celălalt client. Nu poți să faci o diferență că acest client pentru mine este prioritar și trebuie să merg în ședința lui și nu vin în ședința ta. Probabil, aici trebuie puse în discuție, inclusiv anumite norme deontologice, care trebuie să le respecte avocatul în raport cu clientul său. Dar, nu sunt eu în măsură să fac lecții pentru avocați, ei își știu mai bine meseria, ce și cum trebuie să facă. BizLaw: Uniunea Avocaților spunea, în acest caz, că a fost încălcat dreptul acestora de a-și construi o strategie pentru a apăra clientul. Mircea Roșioru: Strategia de tergiversare? BizLaw: Era o strategie de tergiversare? Mircea Roșioru: Păi, în momentul în care ți se propune de 1, 2, 3, 4 ori să vii și nu o faci, spunând că ai agenda încărcată, ce strategii urmărești? BizLaw: Peste jumătate de an vă expiră mandatul de președinte al CSP. Sunteți mulțumit de ce ați realizat în această perioadă? Mircea Roșioru: Nu știu dacă cuvântul mulțumit este cel corect. Cert este că am făcut multe lucruri bune pentru instituție. Am fost implicați total în tot ceea ce a însemnat reforma procuraturii, reforma CSP. Acum, cea mai mare dorință a noastră este să reușim ca, începând cu 1 ianuarie 2018, atunci când vom avea o nouă componență, să avem un buget aparte al CSP, să avem un nou sediu, să se treacă la procedurile de angajare a personalului aparatului CSP. Dacă aceste lucruri vor putea fi făcute pe platforma pe care noi ne propunem să o construim până la expirarea mandatului, atunci eu voi fi mulțumit. BizLaw: Dar ați reușit până acum să faceți tot ce v-ați propus atunci când ați venit în această funcție? Mircea Roșioru: În general, ce mi-am apropus este ca să avem un echilibru între organele de autoadministrare - Consiliul și colegiile sale. Avantajul meu a fost că veneam după mandatul de președinte al Colegiului de calificare și, cel puțin acest domeniu al promovărilor în funcții, îmi era cunoscut. Din această perspectivă nu mi-a trebuit prea mult timp pentru acomodare. Inovația a venit pe dimensiunea disciplinară, aici aveam mai puțină experiență. Din acest considerent, tot ce a însemnat carieră, promovare, lucrurile le făceam instinctiv, pentru că așa le simțeam eu. Ne-am concentrat pe materie disciplinară. Da, am fost duri pe alocuri, reieșind din abaterea care a fost comisă, în alte cazuri am fost indulgenți și am dispus chiar și încetare de proceduri, dar sentimentul care mă încearcă este că hotărârile care noi le-am adoptat au fost întodeauna corecte. Nu au existat hotărâri abuzive sau nemotivate ale CSP. Bine, pădure fără uscături nu există, s-ar putea ca și în procesul acesta de lucru să existe și acel procent de rebut. BizLaw: Aveți regrete? Mircea Roșioru: Nu stau acum să mă gândesc la o situație concretă ca să zic că este un regret. Dar, probabil, dacă aș lua fiecare hotărâre în parte, poate în unele situații aș fi votat altfel. BizLaw: Aveți dușmani în rândul colegilor dvs.? Mircea Roșioru: Eu am sentimentul că nu am dușmani. Dar, după ce procurorul a intrat în ședința Consiliului și venea după o soluție de încetare a colegiului de disciplină, dar ieșea sancționat de acolo și soluția o citește președintele, nu știu ce este în capul lui. Important este ca cei care au comis abaterile disciplinare să înțeleagă că nu este un moft al Consiliului. Este o consecință firească pe care trebuie să și-o asume, mai ales că ei vin din posturi de procurori și au susținut zeci, sute, mii de acuzații. Își dau seama, ai comis-o, trebuie să accepți și să duci o pedeapsă. Dacă înțeleg acest lucru, este bine și pentru ei și pentru cariera lor. Nu poți să pretinzi să fii iubit de toți, nici măcar simpatizat. Asta e. Te resemnezi. Odată fiind conducător, trebuie să îți asumi și partea plăcută și partea mai puțin plăcută. Metodele de conducere în domeniul managementului sunt diferite. Ai și metoda bâtei, ai și metoda morcovului. BizLaw: Aveți prieteni judecători? Mircea Roșioru: Nu pot să zic prieteni, pentru că prieteni am foarte puțini. Dar am colegi cu care am lucrat un timp în procuratură și astăzi sunt judecători sau avocați. Uneori, mai joc fotbal cu ei, dar asta nu înseamnă mai mult. În afară de un meci de fotbal, o dată pe săptămână, unde vine un singur judecător, totul se rezumă la salut, salut. BizLaw: Cine mai este în echipa de fotbal în care jucați? Mircea Roșioru: De fapt, toți cei care sunt acolo cândva au fost procurori. Astăzi, sunt și avocați. Între timp, echipa s-a mărit și avem și un medic. BizLaw: Ce alte pasiuni aveți? Mircea Roșioru: Îmi place fotbalul, îmi place să citesc. BizLaw: Ce citiți acum? Mircea Roșioru: Acum citesc literatură juridică mai mult. Iar ultima carte citită este ”Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija. BizLaw: În ultimii 10 ani ați deținut mai multe funcții de conducere și ați avansat treaptă cu treaptă. Sunteți carierist din fire? Mircea Roșioru: Nu pot să zic. Lucrurile cred că au mers undeva firesc. Dacă o să vă uitați peste cariera mea de la început, încă din primii ani de activitate, când lucram în procuratura Hâncești, în 2003 deja, cu o experiență foarte mică, eram responsabil de domeniul judiciar. Am avut o predilecție spre instanțe. Nu că nu mi-ar fi plăcut urmărirea penală, am avut și dosare în gestiune, am și condus, am și exercitat, dar mi-a plăcut în instanțe. Acolo m-am simțit ca peștele în apă întotdeauna. BizLaw: Acum, spre ce funcție tindeți, ținând cont că v-a mai rămas doar una pentru a avansa în ierarhie? Mircea Roșioru: Acum avem un mandat pe care eu sper să îl ducem până la capăt. În primul rând, mă refer la mandatul de președinte al Consiliului. În momentul în care va înceta acesta, îmi propun să fac mai multe din postura de adjunct al Procurorului General pe tot ceea ce înseamnă domeniul judiciar. Îmi doresc să îmi duc mandatul până la urmă, iar mandatul adjuncților, după cum știți, este legat de mandatul Procurorului General. Dumnealui are un mandat de șapte ani. Respectiv, să îmi duc și eu mandatul până la urmă, ar însemna ceva. După, vedem. Până mâine se pot schimba multe. BizLaw: Există influența factorului politic în activitatea procurorilor? Mircea Roșioru: În 2014, în momentul în care am fost numit președinte al CSP, într-un interviu mi-a fost adresată aceeași întrebare. Bineînțeles că răspunsul meu a fost negativ. După aproape patru ani, pot să vă spun că influența politicului eu nu am simțit-o. Poate și există undeva, poate cu cineva și sunt duse anumite discuții, dar eu nu cred în asta. Acest telefon nu a sunat niciodată, să primesc anumite indicații, să mă invite cineva la dicuții. Da, am avut întâlniri foarte multe cu politicieni, dar toate au avut loc în birourile de lucru ale parlamentarilor, fie în fracțiuni, fie în grupuri de lucru. Acolo am avut anumite contacte, am discutat, dar strict pe proiecte de lege. Tete-a-tete, indicații, lucruri mai puțin ortodoxe, din fericire nu am discutat. BizLaw: Care a fost cel mai dificil caz la care ați lucrat până acum? Mircea Roșioru: Cel mai dificil caz... Cazul în care Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană, Oferta Plus. Deși sentimentul meu este că... Nu vreau să dezvolt subiectul, pentru că asta ar însemna să contrazic o decizie a Curții Europene. BizLaw: Dvs. considerați, totuși, că ați avut dreptate? Mircea Roșioru: Și astăzi. Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Mult succes.