Procurorul nu va mai fi obligat ca, în termen de 48 de ore de la finalizarea perioadei de autorizare a interceptării şi înregistrării, să prezinte judecătorului de instrucţie procesul-verbal şi suportul în original pe care au fost înregistrate comunicările. Norma va conține prevederi generale pentru toate metodele speciale de investigații autorizate de judecătorul de instrucție privind familiarizarea acestuia cu rezultatele metodei speciale de investigații puse în aplicare și controlul legalității acesteia. Autorii proiectului de modificare și completare a Codului de procedură penală au considerat că termenul de 48 de ore indicat la art.132⁹ nu are o justificare juridică și nici practică. Mai mult, acesta creează impedimente birocratice activității de urmărire penală. Acest termen nu reiese nici expres și nici indirect din cauzele CtEDO și nu a fost identificată o practică similară în legislațiile procesual penale existente în statele din regiune. De asemenea, se propune introducerea noțiunii de stenogramă a fonogramelor, care presupune transcrierea pe suport de hârtie a unui sunet înregistrat. Autorii consideră că această prevedere va oferi claritate asupra faptului că stenograma unui sunet poate fi întocmită și la consemnarea altor măsuri decât interceptarea și înregistrarea comunicărilor (de exemplu, cercetarea domiciliului sau supravegherea tehnică). La fel, conceptul de sunet este mult mai larg decât cel de comunicare cuprinzând mai multe particularități acustice. Un argument în plus este cel practic, existând cazuri în care este important de a descrie un element acustic și nu doar de a reda pe hârtie un element fonetic. În partea ce ține de art. 132⁷, se modifică conceptul unor metode speciale. Astfel, ”supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea” şi ”documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice” se exclud, fiind instituită metoda specială ”supravegherea tehnică”. Necesitatea reconceptualizării acestor metode speciale a rezultat din realizarea practică a acestora, or în ambele cazuri persoana era supravegheată cu ajutorul mijloacelor tehnice. Articolul 132⁸ defineşte, fără echivoc, metoda specială – interceptarea comunicărilor, stabilind că aceasta se referă la orice tip de comunicare şi transfer de informaţii între persoane (audio, video, verbale etc.) şi nu doar la convorbire, după cum stipulează norma legală actuală. În prezent, legislația prevede că pot fi interceptate doar convorbirile, cu alte cuvinte doar discuţiile între două persoane. Totodată, norma legală nu ţine cont de realităţile şi progresul tehnologic. De exemplu, în cazul discuţiilor prin intermediul programelor tip Skype, ar rezulta că nu se permite interceptarea imaginilor, fapt care nu are o argumentare logică. În acest context, se impune definirea expresă a conceptului de comunicare, care nu include doar convorbirea. Totodată, se concretizează faptul că metodele speciale se efectuează pentru descoperirea infracţiunilor, cu alte cuvinte doar în cadrul urmăririi penale. Or, la etapa judecării cauzei nu se mai culeg probe, pentru a demonstra vinovăţia persoanei.