Procedura de executare se intentează la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de Codul de executare, la demersul instanţei de judecată, cu prezentarea documentului executoriu spre executare. Ținând cont de prevederile art. 30 din Cod, creditorul este liber să depună documentul executoriu la orice executor judecătoresc.

În termen de 3 zile după primirea documentului executoriu, executorul judecătoresc emite o încheiere cu privire la intentarea sau la refuzul de a intenta procedura de executare, pe care o expediază părţilor în procedura de executare în cel mult 3 zile de la emitere, însoţită de borderoul de calcul al cheltuielilor de executare, cu menţiunea că suma acestora, care urmează a fi încasată de la debitor, se va stabili ulterior în condiţiile legii, iar debitorului îi va expedia şi copia, certificată de executorul judecătoresc, de pe documentul executoriu. Încheierea privind intentarea procedurii de executare poate fi contestată doar de debitor, în temeiul prevăzut la art. 61 lit. b) şi e) din Codul de executare, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie teritorială biroul executorului judecătoresc îşi are sediul sau, în cazul municipiului Chişinău, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc. Refuzul de a intenta procedura de executare Executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare dacă: documentul nu este de competenţa sa; termenul de prezentare a documentului spre executare a expirat; documentul nu este întocmit în conformitate cu prevederile art. 14 din Cod; documentul este înaintat de persoana care nu are împuternicirile respective, stabilite în modul prevăzut de legislaţie; termenul de executare benevolă acordat prin lege sau indicat în documentul executoriu nu a expirat. Refuzul executorului judecătoresc de a intenta procedura de executare nu este o piedică pentru prezentarea repetată a documentului executoriu spre executare după înlăturarea neajunsurilor. Încheierea privind refuzul de a primi documentul executoriu spre executare poate fi contestată de creditor în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie teritorială biroul executorului judecătoresc îşi are sediul. Concilierea părţilor în procedura de executare În termenul stabilit de executorul judecătoresc în încheierea de intentare a procedurii de executare, părţile sunt obligate să se prezinte în faţa executorului judecătoresc pentru a li se comunica drepturile şi obligaţiile lor, inclusiv posibilitatea de conciliere sau, după caz, de determinare a modalităţii de executare şi/sau a consecutivităţii de urmărire a bunurilor debitorului. Dacă părţile convin asupra condiţiilor de executare, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal, în care indică aceste condiţii, ele devenind obligatorii pentru părţi. În cazul în care părţile au convenit asupra încheierii unei tranzacţii, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal, în care consemnează condiţiile tranzacţiei, acest proces-verbal servind drept temei pentru încetarea procedurii de executare. Procesul-verbal al executorului judecătoresc prin care se întăreşte tranzacţia este un document executoriu. Dacă părţile sau una dintre părţi nu se prezintă ori concilierea nu finalizează cu încheierea unei tranzacţii, executorul judecătoresc consemnează faptul într-un proces-verbal şi continuă urmărirea patrimoniului debitorului. Procesele-verbale întocmite în condiţiile prezentului articol sunt semnate obligatoriu de părţile în procedura de executare prezente la procedura de conciliere sau de reprezentanţii acestora, sunt certificate cu semnătura şi cu ştampila executorului judecătoresc şi înmânate părţilor în procedura de executare. Procesele-verbale nu pot fi contestate. Procedura de conciliere a părţilor poate fi reluată la orice etapă a procedurii de executare, la cererea unei părţi în procedura de executare. Aceste prevederi nu se aplică în cazul documentelor executorii conform cărora calitatea de creditor o are statul. Măsurile asigurătorii aplicate de executorul judecătoresc până la încheierea tranzacţiei, pot fi ridicate total sau parţial de acesta doar la cererea scrisă a creditorului sau în baza unui proces-verbal de constatare a executării. În cazul în care părţile în procedura de executare încheie, până la aplicarea măsurilor de executare silită, o tranzacţie în condiţiile art. 62 din Cod, executorul judecătoresc beneficiază de un onorariu în proporţie de 50% din onorariul stabilit pentru executarea integrală a documentului executoriu. În restul cazurilor, mărimea onorariului nu poate fi mai mică de 70%.