Sărăcia, calitatea proastă a vieții și gradul scăzut de toleranță sunt principalii factori care stagnează dezvoltarea culturii pro bono în Republica Moldova. O spune directorul executiv al Asociației Naționale a Parajuriștilor din Moldova, Violeta Odagiu, care conduce structura de la înființarea ei. Într-un interviu pentru BizLaw, Violeta Odagiu a vorbit despre provocările pe care le întâmpină un parajurist, de ce alege să muncească gratuit și ce stă la baza acestei alegeri. BizLaw: De mai bine de patru luni, Republica Moldova are o Asociație Națională a Parajuriștilor. Ce s-a întâmplat în acest timp în cadrul Asociației? Cine face parte din structură? Violeta Odagiu: În această perioadă, membrii Asociației Naționale a Parajuriștilor din Moldova (ANPM) și-au definit viziunea și misiunea spre care tinde Asociația, au elaborat strategia de lucru pentru următorii trei ani, cu susținerea Fundației Soros Moldova și a Biroului asociat de avocați ”Efrim, Roșca și Asociații”. Tot în acestă perioadă, membrii Asociației au lucrat la o propunere de proiect pe care urmează să o înainteze, au participat la prima ședință a grupului de lucru, instituit în cadrul Ministerului Justiției, pentru examinarea și elaborarea proiectelor de acte normative, pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și normativ privind asistența juridică primară garantată, precum și în cadrul ședinței de lucru în cadrul proiectului ”Abilitarea juridică a comunităților vulnerabile”. În această perioadă, ANPM a avut posibilitatea să participe la o vizită de studiu în Macedonia, unde a preluat din bunele practici cu privire la abilitatea juridică a categoriilor vulnerabile de populație. În prezent, ANPM are 31 de membri. BizLaw: Avem parajuriști, avem și o Asociație. În fond, care este menirea unui parajurist? Violeta Odagiu: Menirea parajuristului este de a oferi populației servicii de asistență juridică primară. În acest sens, parajuristul are o gamă largă de atribuții: furnizează informaţii şi oferă consultanţă juridică la solicitarea locuitorilor din comunitate, mediază, la solicitare, conflictele între membrii comunităţii. La fel, organizează seminare şi lecţii publice pe diverse tematici ce ţin de competenţa sa profesională, oferă informaţii membrilor comunităţii în care activează în scopul prevenirii apariţiei unor probleme de natură juridică sau conflicte, direcţionează cazurile în care este nevoie de asistenţă juridică calificată către avocaţi şi, după caz, către Oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional de Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS). Cazurile sunt direcționate și către alte instituţii și persoane publice sau private, competente să le soluţioneze, mobilizează membrii comunităţii pentru realizarea acţiunilor de interes comun etc. BizLaw: Ce motivație trebuie să aibă un om ca să devină parajurist și să acorde serviciile sale pro-bono? Violeta Odagiu: Fiecare om acționează prin prisma propriilor motive. Consider că motivația este în strâsă legătură cu satisfacția pe care o are omul în raport cu profesia aleasă, cu activitatea desfășurată. O motivație foarte importantă ține de posibilitatea de a beneficia de multe instruiri în domeniul juridic, în domeniul drepturilor omului etc., fapt ce contribuie semnificativ la dezvoltarea profesională și personală.

O altă motivație ține de bucuria de a ajuta oamenii ce solicită ajutorul. Manifești trăiri frumoase când știi că poți ajuta pe cineva. Poate sună banal, dar chiar este motivantă recunoștința oamenilor cu fruntea și mâinile brăzdate de muncă și griji, pentru faptul că îi consulți. Cât ține de remunerarea simbolică, toți parajuriștii speră ca acest aspect să aibă un caracter temporar.

BizLaw: Asociația creată a fost înregistrată la Ministerul Justiției? Violeta Odagiu: Asociația Națională a Parajuriștilor din Moldova a fost înregistrată la Ministerul Justiției în iunie 2017 și are statut de persoană juridică BizLaw: Cât de cunoscuți sunt parajuriștii în Republica Moldova și, mai ales, cât de cunoscut este faptul că acordă servicii juridice gratuite? Violeta Odagiu: Cu siguranță, parajuriștii sunt cunoscuți în Republica Moldova,  în special în localitățile unde își desfășoară activitatea. Un aport important, ce ține inclusiv de vizibilitatea parajuristilor, îl are și pagina www.parajurist.md, precum și pagina de Facebook a parajuriștilor. Oamenii cunosc că, adresându-se la parajurist, pot beneficia de asistență juridică primară gratuită, calitativă și în timp util. Desigur, la acest aspect se pot întreprinde încă mulți pași ce țin de mediatizarea parajuriștilor și spectrului de servicii pe care le prestează, iar Asociația și-a propus să abordeze strategic acest aspect. Populația din Republica Moldova are încă un grad redus de cultură juridică. Din acestă cauză, oamenii se confruntă cu multe probleme juridice, iar pe multe dintre acestea nici nu le conștientizează. Oamenii cunosc însă că, oricând au nevoie de o consultație juridică, de un sfat, de ajutor la întocmirea unei petiții, de mediere a unui conflict sau de un partener sigur în vederea rezolvării unei probleme de interes comunitar, se pot adresa cu încredere la parajurist. BizLaw: Ce face un parajurist atunci când nu are o soluție pentru problema cetățeanului care s-a adresat după asistență? Violeta Odagiu: Întâi de toate se informează și se autoinstruiește. Dacă parajuristul nu poate oferi un răspuns beneficiarului în momentul în care acesta s-a adresat, parajuristul explică beneficiarului că se va informa cu privire la prevederile legale și modificările recente din domeniu și va reveni cu un răspuns complex în cel mai scurt timp (în cel mult trei zile). Atunci când problema beneficiarului depășește competențele parajuristului, în primul rând, parajuristul informează beneficiarul despre acest lucru. În funcție de caz, parajuristul predă cazul către serviciul de asistență jurudică calificată sau identifică instituții, ONG-uri, actori sociali, care pot ajuta beneficiarul să își soluționeze problema. Înainte de a referi cazul către alți actori, parajuristul solicită acordul beneficiarului în acest sens, mai ales că beneficiarii țin foarte mult la aspectul de confidențialitate, indiferent de natura problemei cu care s-au adresat. BizLaw: Cine poate deveni parajurist? Ce instruire trebuie să aibă? Violeta Odagiu: Potrivit Legii nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat, poate deveni parajurist ”persoana care se bucură de o înaltă stimă din partea comunităţii locale, având studii juridice incomplete sau studii superioare complete, care nu practică activitate de avocat şi care, după o instruire specială, este calificat să acorde asistenţă juridică primară membrilor comunităţii”. Cu privire la instruiri, potrivit Regulamentului de activitate al parajuriștilor, Consiliul Naţional de Asistență Juridică Grantată de Stat asigură atât instruirea iniţială, cât şi instruirea continuă a parajuriştilor în baza curriculumurilor de instruire iniţială şi continuă, aprobate de CNAJGS, iar parajuristul este obligat să ofere suficientă atenţie procesului de instruire iniţială, continuă şi autoinstruire. Parajuriştii îşi perfecţionează încontinuu cunoştinţele şi deprinderile practice, participând la cursurile de instruire organizate de CNAJGS, dar şi la cursuri de perfecţionare organizate în cadrul altor organizaţii. În mod practic, Fundația Soros-Moldova a contribuit enorm la formarea profesională a parajuriștilor, organizând numeroase instruiri inițiale și continue, din 2010 și până în prezent, astfel contribuind direct și semnificativ la crearea rețelei de parajuristi și a serviciului de asistență juridică primară. BizLaw: Cunoaștem că munca parajuriștilor este remunerată mai mult simbolic. De ce, totuși, unii oameni acceptă să muncească practic gratuit, în condițiile în care au aceleași necesități ca și restul lumii? Violeta Odagiu: Deși munca pro bono prin definiție are un caracter temporar sau periodic, parajuriștii primesc constant o remunerare simbolică. Motivul pentru care accepți să muncești aproape gratuit ține de motivația fiecăruia din noi, de suma experiențelor trăite și acumulate pe parcursul activității, precum și de felul cum fiecare din noi vede oportunități vis-à-vis de ceea ce face. Mai există și un alt aspect important la acest capitol, și anume faptul că fost parajurist nu prea poți să fii. Chiar dacă încetezi raporturile de muncă cu CNAJGS, oamenii din localitate oricum îți adresează problemele lor juridice, pentru că știu că tu la sigur îi poți ajuta. În viziunea lor, tu esti o resursă valoroasă pe care o pot utiliza oricând, gratuit. În acestă situație, la sigur vei oferi consultații juridice pentru că beneficiarii nu au nicio legătură cu raporturile tale de muncă cu angajatorul. Această experiență o trăiesc colegii parajuriști, care în prezent nu au un raport de muncă cu CNAJGS. Pe de altă parte, din cauza faptului că remunerarea parajuriștilor este simbolică, există problema ce țin de fluctuația parajuriștilor. Mulți dintre colegi migrează la alte locuri de muncă sau în alte țări. Consider că acestă problemă este ca un boomerang pe care îl primește statul, deoarece fluctuația de cadre presupune identificarea și alocarea resurselor necesare instruirilor inițiale și continue a  noilor parajuriștilor angajați în locul celor plecați, care, din cauza salariului mic, s-ar putea să își înceteze activitatea în timp foarte scurt. BizLaw: În practică, cum se întâmplă ca un cetățean să beneficieze de asistența gratuită a unui parajurist? Violeta Odagiu: Orice persoană care se confruntă cu probleme de ordin juridic, social și nu numai, se poate adresa la parajurist. Din experiență, pot relata că beneficiarii se adresează la biroul parajuristului (în număr minoritar), pe stradă sau la telefon (de cele mai dese ori), la domiciliul parajuristului sau prin intermediul paginii www.parajurist.md, sau a site-urilor de socializare. Beneficiarul alege când și unde dorește să comunice cu parajuristul despre problema sa, iar parajuristul este deschis să îl ajute. După ce i-a fost relatată  problema, parajuristul acordă consultație juridică imediat sau îi explică beneficiarului că are nevoie de un pic de timp (specifică cât timp anume), pentru a se documenta și că îl va contacta pentru a-i oferi o consultație complexă. Parajuristul asigură beneficiarul că pentru serviciile sale nu trebuie să achite și monitorizează dacă acesta a reușit să-și rezolve problema sau dacă mai poate fi ajutat în acest sens. De asemenea, parajuristul încurajează oamenii să se adreseze și cu alte probleme cu care se confruntă atât ei, cât și oamenii din anturajul lor. BizLaw: Dacă vorbim despre munca pro bono, aceasta nu este foarte cunoscută în Republica Moldova. În opinia dvs., cum ar putea fi promovate aceste servicii? Violeta Odagiu: Una dintre căile de promovare a activității pro bono ar fi implicarea profesioniștilor cu experiență, formatorilor de opinie în oferirea serviciilor pro bono și mediatizarea acestor cauze. O altă posibilitate ar fi ca oamenii, care încă nu au experiență de muncă, să practice activitatatea pro bono care le-ar putea îmbogăți CV-ul, ar genera încredere, ar câștiga vizibilitate, ar cunoaște oameni noi și oportunități de angajare.

O altă posibilitate ar fi ca promovarea acestor servicii să fie făcută de către politicieni. Indiferent de tipul de servicii pe care ar alege politicienii să le ofere: acordarea consultațiilor sau mentorat pe anumite domenii, sau să se implice nemijlocit în activități curente ce ar contribui la rezolvarea problemelor anumitor categorii de populație vulnerabilă, acțiunile lor ar contribui la promovarea serviciilor pro bono.

BizLaw: Ce factori stau în calea dezvoltării culturii pro bono în Moldova? Violeta Odagiu: În opinia mea, ca să practici muncă pro bono, trebuie nu doar să dorești, ci și să îți permiți.

Consider că sărăcia, calitatea proastă a vieții și gradul scăzut de toleranță sunt principalii factori care stagnează dezvoltarea culturii pro bono.

Un alt factor ar fi lipsa culturii binelui colectiv. Chiar daca eventuala activitate pro bono ar contribui la schimbare în comunitatea, la schimbare în țară, oamenii încă au reticență să se implice gratuit, or bucuria de a lua parte la ceva măreț poate fi mai mare decât bucuria unei remunerații. Interviul este realizat în cadrul proiectului ”Consolidarea rețelei de para-juriști”, implementat de Biroul asociat de avocați ”Efrim, Roșca şi Asociații” și co-finanțat de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova. Acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.