S-au implicat în mai multe proiecte pro bono și continuă să o facă, având la bază motivația de a face un bine societății. Vorbim despre avocații Casei de avocatură ”Efrim, Roșca și Asociații”, pentru care activitatea pro bono a devenit o normalitate și o valoare a meseriei, care trebuie promovată. Într-un interviu pentru BizLaw, Oleg Efrim, managing partner la ERA, a dezvăluit criteriile de selecție a cazurilor pro bono, ce politici de oferire a serviciilor juridice pro bono sunt dezvoltate în cadrul firmei, dar și de ce o casă mare de avocatură se implică gratuit pentru reprezentarea intereselor unor categorii de cetățeni. Tot din interviu veți afla ce proiecte pro bono dezvoltă ERA, în prezent, dar și cu ce bariere se confruntă atunci când oferă asistență gratuită. Oleg Efrim a explicat de ce în Republica Moldova încă se vorbește despre pro bono în șoaptă și care sunt avantajele unui caz reprezentat pro bono, pentru imaginea avocaților. Pro bono, între politicile avocaților și motivarea ca profesionist BizLaw: Dle Efrim, casa de avocatură pe care o conduceți este implicată în mai multe proiecte pro bono. De ce o firmă se implică în asemenea proiecte și care sunt avantajele? Oleg Efrim: Avocații, împreună cu restul lumii, trăiesc într-o societate de care nouă ne pasă și care vrem să fie mai bună. Din acest considerent, noi, cei de la ERA, am decis că vom avea o politică în domeniul serviciilor juridice oferite pro bono. Știm că pro bono vine de la pro bono publicus, adică pentru binele publicului, pentru binele general. Din acest considerent, am decis să ne aducem și noi partea noastră de lucru bine făcut în favoarea comunității, în general, pentru ca lucrurile să stea mai bine la noi în societate. BizLaw: Ați spus că aveți o politică stabilită. Proiectele pe care le dezvoltați diferă de pro bono clasic. De ce ați ales să mergeți pe un altfel de pro bono? Oleg Efrim: De fiecare dată când vorbim de servicii avocățești pro bono, ne imaginăm că ele se oferă acelor persoane care, din varii motive, nu pot să plătească un avocat. La ERA am vrut să mergem mai departe de acest lucru, pentru că o bună parte din acest segment este acoperit de asistența juridică garantată de stat, care este chemată să ofere servicii juridice celor care nu-și permit, fie diferite ONG-uri sau societăți specializate care se focusează pe asistența juridică acordată altor categorii marginalizate. Noi am decis să ne implicăm pro bono acolo unde nu doar că vom ajuta un om sau un grup de oameni concreți, dar în așa mod încât în rezultatul asistenței, de care vor beneficia din partea noastră, ei, ulterior, să poată să aducă plusul lor de valoare. Dacă ajutăm un grup de oameni să lanseze o afacere, de tineri businessmani, atunci aceștia dacă vor reuși, vor crea locuri de muncă, vor plăti salarii, vor contribui la buget astfel încât va fi o sinergie între ceea ce facem noi și afacerea oamenilor. În felul acesta noi încercăm să ne alegem proiectele pro bono. Un altfel de pro bono. ”Investiție” în cei care pot schimba lucrurile BizLaw: Recent, ați lansat programul pentru tinerii care se avântă în lumea business-ului în IT. La modul practic, cum se va întâmpla? Cum va derula proiectul? Oleg Efrim: Proiectul de servicii juridice pro bono tinerilor care lansează start-up-uri în IT vine să confirme ceea ce spuneam anterior, și anume că oamenii talentați trebuie să fie susținuți. Oamenii din IT sunt, de obicei, talentați în a face produsul lor, dar atrag prea puțină atenție aspectelor juridice, care la un moment, pot să le complice sau chiar pot să le ruineze afacerea. Din acest considerent, noi am decis să ajutăm acești tineri, care urmează să se adreseze la noi, să le spunem ce fel de servicii juridice le vom oferi și noi cu mare drag vom face acest lucru în decursul următoarelor șase luni, pentru întreg spectrul de servicii juridice, mai puțin reprezentarea în instanța de judecată. Avocații ERA, alături de parajuriști. Promovarea culturii pro bono BizLaw: Un alt proiect în care v-ați implicat a fost ”Consolidarea rețelei de parajuriști comunitari”, care s-a materializat prin instruirea parajuriștilor, dar și crearea unei asociații a lor. Cum credeți, care este motivația ca cei instruiți, dar și alte persoane noi, să se implice în promovarea serviciilor pro bono și oferirea lor, de altfel? Oleg Efrim: Acest proiect îl realizăm împreună cu Fundația Soros-Moldova. Noi am aplicat, de fapt, la un anunț de-al lor și am fost declarați învingători, pentru consolidarea rețelei de parajuriști - acele persoane care oferă asistență juridică primară în localitățile rurale. Ei beneficiază pe toată durata acestui proiect de sprijinul și consultanța noastră. Am reușit, împreună, ca ei să se asocieze într-o asociație profesională, care urmează să-i ajute în atingerea scopurilor lor. De aici, de la asistența juridică primară, pornesc toate lucrurile mari, pentru că, deseori, oamenii nici nu cunosc faptul că li se încalcă un drept și parajuriștii sunt cei care îi ajută. Un principiu în cadrul acestui proiect este că încercăm să pornim dezvoltarea culturii pro bono în Republica Moldova, prin exemplul propriu, în mare parte. Nu este neapărat necesar să existe reglementări în acest domeniu, dar dacă fiecare membru al societății, fiecare membru al societății profesioniste, cum este Uniunea Avocaților, va avea o politică de asistență pro bono, sunt sigur că lucrurile ar sta mai bine la noi în țară. BizLaw: Un dosar destul de mediatizat este cel al medicilor rezidenți, care s-au pomenit în situația că trebuie să întoarcă Ministerului Sănătății peste 200 de mii de lei. Echipa dvs. reprezintă o parte dintre acești medici și vedem că, la fel, este vorba de un altfel de pro bono, diferit de cel clasic. De ce ați ales să-i reprezentați? Oleg Efrim: În afara faptului că este un caz pro bono, pentru că se referă la drepturile fundamentale ale unui număr relativ mare de proaspăt absolvenți ai Universității de Medicină, sunt oameni care nu au tare multe resurse financiare pentru a-și angaja avocații doriți. Din punctul nostru de vedere, în rezultatul analizei, am realizat că putem contribui la schimbarea politicilor Guvernului în domeniu angajării tinerilor specialiști sau mai bine spus ”forțării” lor să meargă să lucreze în spațiile rurale. Am depistat probleme de constituționalitate a Hotărârii Guvernului, care obligă Ministerul să solicite banii de la acești medici rezidenți și echipa noastră a reușit să obțină ridicarea excepției de neconstituționalitate în judecătoria municipiului Chișinău. Sperăm că acest caz va fi pus pe rolul Curții Constituționale și va fi examinat. În cazul unei soluții favorabile, pe care o dorim și o așteptăm noi, în afară de acești peste 103 medici, schimbarea politicilor Guvernului poate să ajute alte câteva zeci de mii de tineri absolvenți, pentru că reglementările Ministerului Educației nu sunt similare cu cele ale Ministerului Sănătății. ”Cultura pro bono a unei societăți vorbește despre maturitatea profesiei” BizLaw: Ce planuri are ERA atât pe termen mediu, cât și pe termen lung pentru dezvoltarea culturii pro bono în Republica Moldova și cine ar trebui să se mai implice? Oleg Efrim: Sigur că, ideal ar fi să avem recomandări, dacă nu reglementări cel puțin la nivel de organizația noastră profesională, mă refer la Uniunea Avocaților. Sunt țări în care oferirea asistenței pro bono face parte din pachetul obligatoriu pentru un aspirant la funcția de avocat sau pentru oricare avocat, care practică meseria. Există cultura serviciilor juridice pro bono sau nu ne vorbește despre maturitatea profesiei în societate și sigur că noi avem de avansat, avem de parcurs anumiți pași pentru ca această cultură să se înrădăcineze în țara noastră. Aici, cred, exemplul personal este cel mai bun. Dacă fiecare membru al societății va face lucruri bune, atunci suma acestor lucruri bune în societate va fi mai mare și va rămâne mai puțin loc pentru lucrurile rele. Din acest considerent, noi vom insista, ne vom definitiva politicile de oferire a asitenței pro bono, în cadrul firmei. Sunt sigur că la o anumită etapă vom ajunge ca fiecare avocat, din cadrul biroului nostru, să fie obligat să ofere un anumit număr de ore pro bono. Și nu ad hoc, așa cum o face mare majoritate dintre avocați, dar instituționalizat sau conform politicilor noastre. Atunci când vom fi gata, vom publica aceste politici de pro bono pe site-ul companiei. Bizlaw: Faptul că în Legea avocaturii nu există reglementări în privința serviciilor pro bono, vă îngreunează munca pe care o oferți, atunci când vă implicați în cazuri pro bono? Oleg Efrim: Este important că legea și reglementările nu ne interzic să oferim asistență pro bono. În acest caz, decât o lege care ne-ar interzice sau ne-ar complica, mai bine să nu se refere în general reglementările la oferirea asitenței pro bono. Spuneam, anterior, că e bine când organizația profesională, ca avocatura, este o profesie liberală și se autoorganizează prin intermediul organizației profesionale, din care fac parte. Ar fi bine ca aceste recomandări să apară din interiorul organizației, să vină de la avocați. Dacă m-ar întreba cineva, eu așa aș face, aș veni cu această inițiativă în cadrul Uniunii Avocaților, ca la nivel de Consiliu să se recomande ca avocații să ofere asistență pro bono. Există anumite prevederi în lege care, aparent, ne-ar încurca, cum ar fi că un contrat de asistență juridică nu poate fi gratuit și atunci trebuie să găsim soluții, de exemplu, fie să punem banii din buzunarul nostru sau să scriem suma minimă. Pentru că nu există onorarii minime, pe care trebuie să le practice avocații, în asemenea cazuri noi formal semnăm un contract de 1 leu, pentru ca să putem oferi asistență juridică pro bono. Dar astea nu sunt bariere de netrecut, pentru cei care vor să ofere asistență pro bono. ”Interesul” caselor de avocatură de a reprezenta pro bono BizLaw: Fiind zi de zi în mediul avocaturii și cunoscând detalii despre activitatea celorlalți avocați, vă întreb dacă în rândul apărătorilor există o cultură pro bono? În ce cazuri se implică alți avocați, dar și ce motiv stă la baza acestor acțiuni? Oleg Efrim: Puțin probabil că cunosc motivele datorită cărora avocații oferă asistență pro bono. Dacă e să luăm pe larg ce ar însemna pro bono, asta ar însemna gratuit sau la alte tarife pe care obișnuiște să le practice un avocat. Majoritatea dintre colegii mei au sau au avut cazuri când au oferit asistență juridică gratuită. Ceea ce văd eu este lipsa unor abordări sistemice sau existența unor politici la nivel de casă de avocatură sau de biroul al avocatului, care să zică că ”eu ofer asistență juridică pro bono acestei categorii” sau ”mă ocup specializat în acest domeniu”. Oferirea de servicii pro bono nu o facem în locul lucrului nostru de zi cu zi, nu facem pro bono atunci când suntem mai liberi sau avem alte dosare, sau alte servicii de oferit. Prestăm pro bono la aceeași calitate, exact ca și în cazurile în care am fi plătiți și atunci tu nu poți să te ocupi doar cu servicii pro bono. Tu trebuie să te asiguri că firma ta merge înainte, dar în același timp să îți respecți propriile politici în aceste domenii. BizLaw: De ce Republica Moldova este restanțieră la acest capitol, pentru că dacă vorbim de pro bono în SUA, acest lucru este o normalitate? Oleg Efrim: Pentru că nu poți să treci din feudalism în capitalismul avansat. Există un proces logic prin care urmează să trecem să ajungem la o anumită maturitate, ca oamenii care fac parte din profesie să înțeleagă că acest lucru va aduce bine întregii societăți, va aduce bine nu doar numelui tău sau biroului tău de avocați, dar face să trăim într-o societate mai bine. Și atunci când vom evolua spre aceasta, vom ajunge ca numărul celor care oferă servicii pro bono să fie mai mare sau mult mai mare decât ceea ce este astăzi. Dar, pentru a ajunge la această evoluție, oameni ca noi, prin exemplu propriu, arată că aceast lucru este posibil, să-l faci în paralel cu afacerea ta, care este munca de zi cu zi. Imaginea avocatul, construită din pro bono BizLaw: De ce trebuie un client să aibă încredere în serviciile pro bono? Nu tot ceea ce este gratuit este și calitativ. Oleg Efrim: Da, de cele mai dese ori există această percepție că dacă este gratuit, atunci neapărat trebuie să fie de o calitate proastă. Bănuiesc eu că în domeniul nostru numele este cel care îți oferă garanția unui serviciu calitativ. Nu am să admit niciodată să ne fie afectată reputația prin servicii de calitate proastă și atunci în situația în care am decis că vom lucra cu un client, din acel moment noi depunem întreaga diligență pentru a-i apăra interesele clientului și faptul că suntem plătiți sau este pro bono, deja aici nu mai contează. BizLaw: Există diferență, la nivel personal, atunci când munciți într-un contract în care scrie zero sau un leu remunerare și într-un alt contract în care pentru oferirea serviciilor juridice primiți mai multe zerouri? Oleg Efrim: Din moment ce ne alegem cazurile de reprezentare pro bono, conform propriilor politici, pentru noi nu contează dacă există acolo zerouri, cum ați menționat, sau este pro bono. Noi ne vom face meseria cu aceeași tragere de inimă. Deseori, plăcerea de a face bine dezinteresat este mult mai intensă atunci când tu ești doar plătit pentru lucru, pentru că înțelegi că contribui la a face lucrurile mai bune în comunitatea în care trăieștui, în societate, în general, și asta nu poate să nu placă. BizLaw: Dvs. sunteți avocat de mai mulți ani. Care a fost primul caz în care ați reprezentat pro bono, de ce l-ați luat și cu ce s-a soldat? Oleg Efrim: E complicat acum să vă zic. Cred că ad hoc am avut o mulțime de cazuri în care mai puțin mă gândeam că este pro bono, în care nu am încasat bani pentru asistență, din diferite motive. De cele mai dese ori, pentru că oamenii nu puteau să-și permită să plăteacă onorariul, care îl spuneam eu, și atunci preferam să lucrez fără onorariu, în general. Am să vă zic de un alt caz, recent, în care am lucrat pro bono sau parțial pro bono pentru un client, care era profesor și, fără ca să solicite, noi am oferit o reducere de practic 70 la sută la onorariu pentru a fi reprezentat. Era vorba de o reprezentare într-un caz cu o autoritate publică și am avut câștig de cauză pentru acest client. BizLaw: Activitatea pro bono dăunează faimei de avocat bun sau contribuie la construirea ei? Oleg Efrim: Sigur că atunci când tu faci anumite lucruri care, la prima vedere par dezinteresate, tu ajuți un om. Foarte puțină lume o să creadă că tu faci asta absolut dezinteresat. Astfel de situații sigur că nu pot să nu contribuie la imagine, fie cel puțin prin faptul că este mediatizată informația, că muncești pro bono pentru o anumită categorie de persoane sau că ai făcut un lucru bun. Sigur că contribuie la sporirea imaginii celor care oferă asistență pro bono. Dacă mă întrebați, fac avocații asta pentru imagine? Eu aș stimula ca toți avocații să facă asta pentru imagine, pentru că numărul celor care vor avea de câștigat în rezultatul asistenței pro bono, va fi mult mai mare. BizLaw: Vă mulțumesc! Interviul este realizat în cadrul proiectului ”Consolidarea rețelei de para-juriști”, implementat de Biroul asociat de avocați ”Efrim, Roșca şi Asociații” și co-finanțat de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova. Acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.