Dezvoltarea culturii pro bono depinde de fiecare avocat în parte. O spune avocata Veronica Mihailov-Moraru, care se implică activ în acordarea servicilor juridice gratuite. Într-un interviu pentru BizLaw, apăratoarea a vorbit despre nivelul culturii pro bono, care în Republica Moldova nu este dezvoltat. Veronica Mihailov-Moraru susține că o implicare mai activă din partea avocaților ar face ca gradul de încredere în justiție să crească, iar imaginea avocaturii ar avea de câștigat.  Avocata susține că nu are criterii de selectare a cazurilor pro bono, dar se conduce de anumite circumstanțe. Ce trebuie de făcut ca serviciile pro bono să fie promovate și cine ar trebui să se implice, aflați din interviu. BizLaw: Doamna Mihailov-Moraru, în prezent, cât de calitative sunt serviciile pro bono care sunt oferite? Veronica Mihailov-Moraru: Probabil urmează să ne uităm cine prestează aceste servicii pro bono. Însă, având în vedere că serviciile pro bono sunt acele servicii de asistență juridică, acordată în mod gratuit subiecților care nu au capacitate de plată, cultura pro bono își propune ca să nu fie deloc mai puțin calitativă, decât serviciile juridice acordate prin contract. De fapt, consider că responsabilitatea unui avocat, atunci când prestează un serviciu pro bono, este mult mai mare, chiar și mai mare, deoarece este în joc și reputația, și imaginea sa. Or, în Republica Moldova, din păcate, instituția și imaginea avocaturii este una nu tocmai pozitivă, astfel încât să nu fim interpretați că, calitatea asistenței juridice a fost una mai puțin bună, fiindcă este gratuit. De aceea, consider că dimpotrivă, în cazurile pro bono responsabilitatea este și mai mare. Responsabilitatea în pro bono este mult mai mare BizLaw: În opinia dvs., avocații se implică suficient în oferirea serviciilor pro bono și cum ar putea să fie motivați mai mult, astfel încât să ofere mai multe ore de asemenea servicii? Veronica Mihailov-Moraru: Cu regret, consider că cultura asistenței juridice pro bono nu este una dezvoltată în Republica Moldova și nu foarte mulți avocați acordă servicii pro bono. Însă, sunt destul de mulți avocați care au început să înțeleagă ce înseamnă, de fapt, acestă cultură pro bono. Acest lucru devine tot mai stimulat și datorită ONG-urilor de profil, partenerilor externi. Noi știm că la nivel de Uniunea Europeană, Consiliul Europei, foarte mult se pune accent pe cultura pro bono, astfel încât să se asigure accesul la justiție tuturor persoanelor, inclusiv celor care au mai puțină capacitate de plată. Dezvoltarea culturii pro bono depinde de fiecare avocat în parte Veronica Mihailov-Moraru: Consider că stimularea serviciile pro bono depinde de fiecare exemplu în parte, de fiecare avocat în parte. În al doilea rând, ar putea fi stimulată prin promovarea anumitor politici, mă refer la nivel de Ministerul Justiției și Uniunea Avocaților, de ce nu și decanii. Dacă vorbim despre Consiliul Național de Asistență Juridică Garantată de Stat, este un pic diferit. Noi acolo avem asistență juridică garantată de stat, iar avocații care se angajează să ofere servicii, din contul statului, beneficiază de o anumită plată, însă onorariile sunt minime, mult mai mici decât cele contractate în privat. Dar, Consiliul Național de Asistență Juridică Garantată de Stat, unde am activat și eu în calitate de avocat public, mai mult de șapte ani, este un pioner în domeniu, deoarece și-a propus și dezvoltă o activitate prodigioasă în a diversifica metodele de acordare a asitenței juridice gratuite de stat diferitor subiecți și diferitor beneficiari, ceea ce reprezintă unele elemente ale serviciilor pro bono. Noi cunoaștem că serviciile pro bono sunt atunci când un avocat oferă, de sine stătător, servicii gratuite unui anumit client sau pe un anumit caz. Fie că clientul nu are bani, fie că acel caz prezintă un anumit interes public și în urma unui rezultat ar beneficia societatea. În cazul asistenței gratuite de stat este un pic diferit, statul este cel care asigură această diferență. Cultura pro bono nu trebuie înțeleasă doar la nivel clasic, sunt diferite forme, care evoluează. Dezvoltarea culturii pro bono va crește încrederea în justiție BizLaw: O implicare mai activă din partea avocaților în oferirea serviciilor pro bono va duce la creșterea gradului de încredere în justiție? Veronica Mihailov-Moraru: Indubitabil, fiindcă serviciile pro bono acordate de către avocați vor lărgi, în primul rând, accesibilitatea persoanelor la consultanță gratuită și, în al doilea rând, vor lărgi cercul de subiecți, care să beneficieze de consultanță, dar și să conștientizeze importanța beneficierii de o consultanță calitativă. Nu în ultimul rând, avocații vor fi mai implicați și mai aproape de cetățeni. Desigur, va contribui și la ridicarea nivelului de cultură juridică. Chiar aș spune că în țările, unde cultura pro bono este foarte bine dezvoltată, se spune că oferirea unor astfel de servicii este un examen al democrației profesiei de avocat. Pro bono - motivație și satisfacție BizLaw: De ce ați ales să faceți reprezentare pro bono? Ce vă motivează și ce satisfacție aduce? Veronica Mihailov-Moraru: Cred că, în mare parte, a depins și de circumstanțele evoluției profesiei mele de avocat. Încă de pe când eram avocat stagiar, la Institutul de Reforme Penale, m-am implicat alături de avocații acelui birou, în asistența pro bono pentru minori. Atunci am învățat să acord asistență juridică gratuită și pentru persoanele condamnate, care la ieșirea din penitenciar aveau nevoie de susținere, inclusiv juridică, pentru a se integra în societate. După care, activitatea de la Avocații Publici mi-a deschis foarte multe situații și ocazii de a oferi consultații pro bono, în special. Am observat că foarte multe persoane au nevoie de susținere, indiferent de capacitatea de plată a acestora. Am observat foarte multe situații cu probleme de sistem, chiar și de legislație și am înțeles că fără implicare în calitate de avocat nu voi putea contribui la rezolvarea acestei probleme. Nu mă refer la cazurile în care vorbim despre un anumit profit pentru o persoană sau pentru a recupera un anumit bun. Vorbesc, în special, de acele cazuri foarte serioase în care este afectat interesul public sau cazuri care, dacă nu se vor rezolva, vor duce la repetarea acestei probleme și pentru alte persoane. Acest lucru m-a motivat. Și, nu în ultimul rând, este și o satisfacție personală că pot să ajut. Până la urmă avocatura este o profesie nobilă și cred că fiecare avocat ar trebui să contribuie la o stare de justiție mai bună. Asta o poate face și prin servicii pro bono. Or noi, dacă ne dorim o societate sănătoasă, informată din punct de vedere a drepturilor pe care le deține, acest lucru se datorează și avocaților, care ar trebui să inspire încredere, să ofere consultanță calitativă oricărei persoane care se adresează, indiferent de condițiile contractuale care au fost stabilite. Nu am criterii de selectare a cazurilor pro bono. Ține de circumstanțe BizLaw: După ce principiu vă conduceți atunci când alegeți să reprezentați un caz pro bono? Există anumite criterii pe care trebuie să le îndeplinească un caz pentru a fi eligibil? Veronica Mihailov-Moraru: Eu nu am niște criterii clar stabilite atunci când preiau un dosar pentru a acorda servicii pro bono. Sunt mai multe circumstanțe care m-au determinat. Este cunoscut faptul că pentru anumite case de avocatură sau pentru anumite ONG-uri care oferă asemenea servicii sunt anumite criterii stabilite. Asta poate fi lipsa de capacitate de plată a persoanei, poate fi gravitatea dreptului încălcat, principiul de a acorda ajutor în accesul la justiție, dacă persoana nu are această posibilitate. Eu pot să spun că nu atât am selectat, cât am acceptat să ofer servicii pro bono atunci când, participând în cadrul mai multor dosare, am văzut situații conexe. De exemplu, cazurile din 7 aprilie. Am câțiva clienți pe care îi reprezint și în prezent. Mă refer la victimele din 7 aprilie. Inițial am fost contractată în baza unui proiect al Institutului pentru Drepturile Omului pentru anumite victime în ceea ce ține de relele tratamente la care au fost supuse. Eu am înțeles că pentru a acorda o asistență calificată și, nu în ultimul rând suport, acestor persoane, care au suferit foarte mult, am fost de acord să ofer asistență pro bono și în dosarele în care ei au figurat ca bănuiți, învinuiți sau contravenienți. Chiar dacă inițial am fost plătită pentru reprezentare intereselor acestora la primul nivel, am continuat să-i susțin până în prezent, din respect pentru aceste victime, care au nevoie de susținere și din cauza că statul a dat dovadă de ineficiență totală pentru protejarea drepturilor lor. Aceste persoane figurează pe dosare penale în continuare, a patra oară la rejudecare în Curtea de Apel, ceea ce arată o ineficiență totală. Un alt caz în care pur și simplu din start am fost de acord să acord asistență a fost Diaspora vs. Republica Moldova. Aici m-a determinat, în primul rând, situația excepțională în care s-au aflat concetățenii noștri din afara țării. Am înțeles atunci importanța reprezentării acestor cetățeni, fiindcă este vorba despre dreptul de a vota și dreptul de a participa la treburile țării și a fost necesar să acord asistență. În acest caz a acționat criteriul că: au nevoie, intervenția se cerea a fi una urgentă și trebuia consacrare totală. Dosarele pro bono reflectă problemele de sistem BizLaw: Care este rata de câștig în dosarele pe care le-ați reprezentat pro bono și cu ce probleme, în general, vin oamenii la dvs.? Veronica Mihailov-Moraru: Rata de câștig este de la caz la caz. Au fost și de câștig, au fost și pierderi. Dar, în ultimii ani, în dosarele în care ofer asistență pro bono sunt mai mult cauze care se referă la anumite probleme de sistem. De exemplu, într-un caz în care am apărat o persoană cu dizabilitate mintală, am apărat interesele sale atât pe dosarul penal pe care figura ca învinuit, cât și pe dosarul penal care se referea la relele tratamente, inclusiv internarea forțată. Impedimentele, de obicei când vine vorba de probleme sistemice, sunt că, în calitate de avocat, nu reprezinți doar în fața unui organ, dar trebuie să întreprinzi toate măsurile necesare pentru a-i asigura o asistență calificată. Acest lucru înseamnă că de multe ori trebuie să faci mult mai mult, să faci chiar și litigare strategică, să implici diferite autorități, să faci strategie de apărare. Impedimentul a fost că trebuia de fiecare dată de ieșit din clasica strategie de apărare, de multe ori de mers pe strategii de apărare din mai multe unghiuri, pentru a rezolva problema de sistem, care înseamnă fie o practică vicioasă adoptată de anumite organe, fie o practică neuniformă sau o problemă ce ține de legislație. Impedimentele au constat în timpul îndelungat, câteodată și lipsa de putere a persoanelor de a persevera și de a continua și nu în ultimul rând, resursele limitate. BizLaw: Faptul că serviciile pro bono nu sunt reglementate în lege vă îngreunează cumva munca? Veronica Mihailov-Moraru: Nu, nu consider că îmi îngreunează munca, fiindcă legea nu interzice acordarea serviciilor pro bono și asta este un lucru bun. Este o alegere a avocatului și o înțelegere între el și client. Or, serviciile pro bono pot fi și în forma lor clasică sau într-o formă convenită de părți. De exemplu, poate fi stabilită o sumă simbolică pentru acoperirea minimală a cheltuielilor. Promovarea culturii pro bono. Implicare avocaților BizLaw: Există șanse ca, peste ani, Republica Moldova să aibă cu ce se lăuda la acest capitol, să avem avocați implicați și dedicați, cu o cultură pro bono dezvoltată și bine pusă la punct? Ce ar trebui să se întâmple în acest domeniu și cine ar trebui să se implice? Veronica Mihalov-Moraru: Până la a fi lăudați, cred că mai întâi trebuie să muncim și să dezvoltăm cultura serviciilor pro bono în Republica Moldova. Reieșind din evoluția profesiei de avocat și implicarea avocaților din ultimii ani consider că da, sunt șanse mari. Avocații, în ultimii ani, sunt tot mai mult interesați și implicați în instruire în diverse aspecte juridice. Avocații se implică tot mai mult în oferirea de consultanță sub diferite forme. Mă refer și la consiliere, comunicare online de acordare a sfaturilor juristului, mă refer și la implicarea mai multor avocați stagiari pentru a oferi consultanță. Sunt și ONG-uri care oferă servicii pro bono în anumite domenii specifice, în mai multe domenii, inclusiv în domeniul juridic. Cred că toate aceste eforturi trebuie consolidate și coagulate, poate și sub forma unor reglementări. De exemplu, fiecare avocat să aibă un anumit număr de servicii pro bono anual și atunci noi cu siguranță vom putea vorbi despre o cultură a serviciilor pro bono și am putea să ne lăudăm cu anumite rezultate, mai ales cu contribuția în domeniul juridic, și anume de a contribui la ridicarea nivelului și la sigurarea eficientă a accesului la justiție, și la valorificarea drepturilor pe care le deține fiecare cetățean. BizLaw: De ce un client ar trebui să aibă încredere în serviciile juridice pro bono? Veronica Mihalov-Moraru: Cred că, în primul rând, contează persoanalitatea avocatului, care participă, comunicarea și încrederea pe care o insuflă acel avocat. Din cercul meu de persoane știu colegi care oferă servicii pro bono, sunt oameni foarte bine instruiți și bine intenționați or, serviciile pro bono, chiar și dacă sunt gratuit acordate de un avocat, asta nu înseamnă că sunt mai puțin calitative, iar avocatiul mai puțin responsabil în fața clientului. În caz contar ar avea de suferit, în primul rând, imaginea și reputația sa. BizLaw: Vă mulțumesc! Interviul este realizat în cadrul proiectului ”Consolidarea rețelei de para-juriști”, implementat de Biroul asociat de avocați ”Efrim, Roșca şi Asociații” și co-finanțat de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova. Acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.