Important

Avocații ar putea fi obligați să ofere asistență juridică pro bono. Ce spune Ministrul Justiției

Cultura pro bono trebuie promovată de către avocați. O spune ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a mai precizat că, în ultimii ani, a crescut numărul celor care oferă servicii juridice pro bono. În cadrul unui interviu pentru BizLaw, Vladimir Cebotari a declarat că, pentru a stimula activitatea pro bono în Republica Moldova, aceasta ar trebui să fie reglementată prin lege. Și nu pentru a o impune avocaților, dar pentru a oferi claritate în privința acestei activități. Ce modificări legislative ar putea fi propuse pentru a reglementa serviciile juridice pro bono și cum vede ministrul Justiției evoluțiile la acest capitol, aflați din interviu.

Pro bono – responsabilitatea socială a avocaților

BizLaw: Dle ministru, în opinia dvs., cât de cunoscute sunt serviciile pro bono în Republica Moldova?

Vladimir Cebotari: Din păcate, am impresia că sunt foarte puțin cunoscute sau sunt cunoscute mai mult de către profesioniști. În mod special, de generațiile tinerilor avocați. Este regretabil acest lucru, pentru că, din punctul meu de vedere, pro bono este o responsabilizare a clasei avocaților, responsabilizare socială față de cei care nu-și permit asistență calificată juridică. În același timp, ar fi și o eficientizare a costurilor statului pentru acordare asistenței gratuite garantate de stat, pentru că pro bono poate fi încadrată inclusiv și în acest spectru de servicii pe care le oferă statul cetățenilor săi.

BizLaw: Ar trebui statul să se implice în promovarea serviciilor pro bono? Dacă da, cum?

Vladimir Cebotari: Cred ca da. În același timp, aceasta nu poate fi impusă de sus în jos. Acest lucru ar trebui acceptat conștient de avocați, ar trebui să aibă o susținere largă în rândul avocaților, pentru că orice noi am impune, ar fi fără de succes. Nu ar avea suportul necesar în rândul celor care ar trebui să presteze aceste servicii de asistență juridică gratuită. Mă bucur, însă, să constat că numărul celor care ar împărți și ei aceeași idee cu noi, este în continuă creștere. Rămân a fi optimist că o schimbare în acest sens se va produce, într-un viitor relativ apropiat.

BizLaw: În prezent, Legea avocaturii nici nu interzice, dar nici nu reglementează serviciile pro bono. Ar trebui ca această activitate să fie reglementată prin lege sau poate rămâne la discreția avocaților?

Vladimir Cebotari: Consider că, pentru a stimula activitatea respectivă, ar trebui să o reglementăm prin lege. Și aici vă rog să fim atenți, pentru că nu mă refer atât la necesitatea de a o impune. Oferirea unei asistențe gratuite de către avocați implică și unele costuri din partea avocatului sau a cabinetului din care acesta face parte. Și atât timp cât acestea nu sunt reglementate de lege, mai greu ar fi acceptate de către autoritățile fiscale, pentru a fi calificate drept costuri deductibile, pentru a nu fi impozitate suplimentar. Cadrul legal ar fi și un stimulent de clarificare pentru autoritățile fiscale și avocați să nu îi coste mai mult acest serviciu. Să nu fie așa că avocații oferă un serviciu gratuit și tot ei plătesc pentru aceasta.

Serviciile pro-bono, reglementate prin lege

BizLaw: Cum ar putea fi soluționată problema avocaților cu Fiscul, pentru că un contract încheiat nu poate conține zero lei?

Vladimir Cebotari: Exact la același lucru m-am referit și cred că, odată ce ar fi reglementat prin lege, atunci costurile care le suportă avocatul și faptul că nu primește o remunerare pentru această muncă vor fi obligatoriu acceptate de către autoritățile fiscale.

Implicarea autorităților în promovarea serviciilor pro bono

BizLaw: Ce acțiuni trebuie întreprinse atât la nivel de minister, cât și la nivel de Uniune a Avocaților, și nu neapărat modificări legislative, astfel încât avocații să fie și mai mult motivați?

Vladimir Cebotari: În primul rând, să popularizăm această practică, în rândul avocaților, inclusiv. În al doilea rând, să o popularizăm și în rândul cetățenilor noștri, să facem ca această activitate să fie una atractivă.

Atractivă ar însemna ca persoanele, chiar și în virtutea lipsei cadrului normativ, care oferă o astfel de asistență cu titlu gratuit, să aibă o altă formă de recunoștință. O recunoștință socială, o recunoștință inclusiv prin unele articole de popularizare a acestor persoane, cel puțin în media specializată. Și atunci cred că mai multă lume va păstra aceste servicii, cu atât mai mult, dacă fiecare serviciu prestat se va solda și cu un rezultat foarte bun, unde acest avocat își va cunoaște o creștere a percepției sale ca profesionist sau a gradului său de calificare. Respectiv, aceasta duce la creșterea lui nu doar profesională, dar și, evident, la alte avantaje care le poate oferi profesia de avocat.

Soluțiile pentru promovarea serviciilor pro bono

BizLaw: Ce ar face ca serviciile pro bono să funcționeze și în Republica Moldova? Dacă vorbim de SUA, acolo, ca să devii avocat, este o condiție să oferi minim 40 de ore pro bono.

Vladimir Cebotari: Este una dintre ideile care se discută și aici. Să fie instituită o normă minimă obligatorie anuală pentru avocații, pentru a oferi servicii care nu sunt remunerate. Dar aceasta ar fi doar o acțiune unilaterală și nu cred că este cel mai bun pas cu care noi ar trebui să pornim. Deși, este una dintre metodele care ar determina toată lumea să popularizăm activitatea pro bono. Totuși, aș porni de la altceva – de la a crea grupuri de avocați pro bono regionali, care ar oferi asistență la niște grupuri sociale mai vulnerabile. Aș populariza asistența care este oferită, chiar cazul în care este implicat pro bono avocatul și persoana social vulnerabilă. Aș mediatiza rezultatul acestor asistențe oferite, dar, nu în ultimul rând, aș avea discuții în privința asistenței pro bono, chiar din băncile facultății și aș dezvolta, astfel, o cultură a serviciilor oferite gratuit. Însă, acest lucru nu poate să-l facă doar un minister sau un ministru. Noi facem anumite politici, putem să contribuim la popularizarea acelor politici, însă acest lucru trebuie să vină din breaslă, în mare parte, să fie susținut de breaslă. De aceea, aceasta ar fi o activitate comună cu UAM.

Vreau să constat că, în ultimul timp, am observat o activitate mai intensă în direcția serviciilor pro bono. Chiar unele organizații neguvernamentale au organizat și petrecut mai multe mese rotunde unde au discutat acest subiect și se pregătesc chiar unele proiecte de acte normative. Adevărul este că acel proiect vine și cu ideea instituirii instituției parajuriștilor, care, de altfel, ar ajuta foarte mult în activitatea nu doar a birourilor de avocați propriu-zise, dar și a activităților pro bono. Foarte mult lucru oferit în asistența unui avocat constă în colectarea de date, materiale, sintetizare și, atunci, activitatea pro bono ar deveni una mai simplă pentru acei profesioniști, atunci când oficializăm activitatea parajuriștilor.

BizLaw: În opinia dvs., imaginea ”avocatului cazurilor pro bono” poate afecta calitatea serviciilor prestate în celelalte tipuri de cauze, unde oferirea asistenței se face pentru bani? Serviciile pro bono pot contribui la creșterea imaginii?

Vladimir Cebotari: Bineînțeles că poate contribui, pentru că un avocat care își petrece timpul nu doar pe a culege bani sau alte foloase, meritate pentru muncă, dar și pentru a asista pe cei care necesită un anumit ajutor, evident că acest lucru duce la crearea unui al nume și a unei alte reputații de avocat. Cu atât mai mult, e cazul când asistența oferită se soldează cu un rezultat bine meritat sau bine obținut.

Cazuri răsunătoare, reprezentate pro bono

BizLaw: Vreau să vă întreb dacă vă amintiți vreun caz răsunător de acordare a serviciilor pro bono?

Vladimir Cebotari: Este un astfel de caz. Nu mi s-a întipărit din cauză că este un servicu pro bono. Din păcate, l-am reținut din cauza că a fost un scandal în jurul acestui caz. Mă refer la cazul doamnei Pruteanu, care, apărându-se, a omorât concubinul sau fostul soț și doamna Pruteanu era o persoană care îngrijea și surorile mai mici, și copiii, și toți fiind minori. Din câte cunosc, dumneaei era asistată de avocați care erau membrii unei organizații nonguvernamentale. Înțeleg eu că acești avocați nu erau remunerați de către doamna Pruteanu. Nu exclud că poate greșesc, dar aceasta era percepția lucrurilor de către mine.

Din păcate, cunosc foarte puține cazuri atunci când asistența este oferită gratuit, deși nu trebuie să minimizăm și să spunem că acest lucru nu se petrece. Există un șir de organizații nonguvernamentale, care se dedică protecției victimelor violenței în familie, inclusiv oferind asistență juridică calificată, sau persoanelor care au anumite dizabilități, sau altor grupuri sociale. Doar că, să recunoaștem, numărul acestor organizații este mic, capacitatea acestora de a satisface intersul unui cerc cât mai larg de cetățeni care au nevoie de asistență este, la fel, destul de redusă și este un grup destul de mic de entuziaști. Dar, atunci când de acest lucru se va ocupa armata noastră de aproape trei mii de avocați, cu 40 de ore lunare, care ar mai fi asistați și de parajuriști, atunci eu cred că e sufiecient să facem un calcul matematic și să vedem că cel puțin 120 de mii de ore ar fi asigurate gratuit persoanelor vulnerabile. Este suficient să luăm cel puțin un cetățean, o oră, și vom înțelege că 120 de mii de cetățeni de-ai noștri ar fi cel puțin mai încrezători că societatea noastră este responsabilă față de ei.

BizLaw: Vă mulțumesc pentru timpul și răspunsurile acordate!

Vladimir Cebotari: Și eu vă mulțumesc că ați abordat anume acest subiect!

Interviul este realizat în cadrul proiectului ”Consolidarea rețelei de para-juriști”, implementat de Biroul asociat de avocați ”Efrim, Roșca şi Asociații” și co-finanțat de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova. Acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.

Printează
86 Shares
Share81
Share5
Tweet
+1
Pin