Curtea Constituțională (CCM) a respins solicitarea avocaților ”Efrim, Roșca și Asociații” de ridicare a excepției de neconstituționalitate în dosarului medicilor rezidenți, care au fost acționați în judecată de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În decizia sa, CCM a precizat că Guvernul este în drept să stabilească criterii de reglementare contractuală a raporturilor de muncă între absolvenții instituțiilor de învățământ ce şi-au făcut studiile în grupele cu finanțare de la buget şi instituțiile care urmează să efectueze plasarea în câmpul muncii. Și asta pentru că, potrivit Constituției, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administrației publice.

CCM a făcut trimitere la art. 3, art. 14 și art. 16 din Legea cu privire la Guvern, în care se spune că ”Guvernul asigură legalitatea, ordinea publică, drepturile şi libertățile cetăţenilor, promovează politica în domeniul utilizării forțelor de muncă, al muncii şi salarizării, ia măsuri în vederea perfecționării ei.

În aceste scopuri Guvernul asigură finanțarea sistemului de învățământ din resurse bugetare. Prin urmare, pentru a asigura necesitățile economiei naționale, Guvernul poate solicita instituțiilor de învățământ să pregătească anumite categorii de specialiști”. 

De asemenea, Curtea a reținut că obligația absolvenților instituţiilor de învățământ superior, care au învăţat în grupele cu finanţare de la bugetul de stat, de a lucra timp de trei ani după absolvire conform repartizării de stat, sub sancţiunea restituirii cheltuielilor pentru studii absolut în toate cazurile de neexecutare a acestei obligaţii, nu contravin dispozițiilor art. 35 alin. (1) și art. 43 din Constituție, care garantează dreptul la învățătură şi la libera alegere a muncii.

Magistrații CCM susțin că libertatea muncii include dreptul persoanei de a-şi alege după propria voinţă munca (profesia, ocupaţia) şi locul muncii, precum şi dreptul de a nu munci şi de a-şi continua studiile postuniversitare (masterat, doctorat), însă nu presupune libertatea de a nu executa obligaţiile asumate la momentul încheierii contractului-tip (privind realizarea studiilor în instituţiile de învățământ superior şi mediu de specialitate (la zi) în grupele cu finanţare bugetară şi plasarea tinerilor specialişti în câmpul muncii) între persoane şi instituţia de învăţământ şi, implicit, de a nu restitui statului cheltuielile pentru studii. Iar în ceea ce privește prevederile Constituției precum că învătământul de stat este gratuit, aceasta gratuitatea este regulă în sfera învățământului general obligatoriu.

Amintim că, în sesizare s-a solicitat controlul constituționalității Hotârârii de Guvern nr. 1396 din 24.11.2016, în sensul corespunderii cu art. 16, art. 35 alin. (4) și (7), art. 43 alin. (1) și 4, art. 54 alin. (2) și art. 102 alin. (2), din Constituție. Prevederile din Legea Supremă, invocate în sesizare, se referă la egalitate, la dreptul la învățătură, în special că învățământul de stat este gratuit și învăţământul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit. La fel, avocații ERA au făcut trimitere la prevederile precum că orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și statisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului.

O altă prevedere invocată este că dreptul la negociere în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate. În opinia avocaților, se încalcă și articolul care se referă la restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți. În special, faptul că exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

Un alt articol invocat, se referă la actele Guvernului și, mai exact, că hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor. În același timp, nicio lege nu oferă dreptul Guvernul să adopte asemenea hotărâri, precum cea din cazul medicilor rezidenți.

Amintim că, ERA reprezintă pro-bono medicii rezidenți în procesul cu Ministerul Sănătății. 103 medici, care și-au făcut studiile la buget și au refuzat să fie repartizați în localitățile în care au fost trimiși, au fost acționați în judecată de către minister. Inițial, instituția a solicitat returnarea a câte 235 de mii de lei de la fiecare medic în parte, pentru studiile efectuate. Ulterior, pretențiile au fost majorate la 267 de mii de lei.