”O problemă majoră cu care se confruntă executorii judecătorești este presiunea exercitată asupra acestora, uneori chiar și de către organele profesionale”, spune președintele Camerei Teritoriale a Executorilor Judecătorești Centru, membru al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ), Anatolie Bănărescu. Într-un interviu pentru BizLaw, executorul judecătoresc, care pledează pentru liberalizarea acestei profesii, afirmă că ”conducerea UNEJ este mult prea ocupată de birocratizarea acestui sistem”. Mai mult, având o experiență de aproape 30 de ani, Anatolie Bănărescu spune că, în prezent, activitatea expertului judiciar trece lin printr-un proces de regres, ceea ce l-a determinat să fondeze Organizaţia Republicană a Executorilor Judecătoreşti. BizLaw: Dle Bănărescu, sunteți președintele ”Organizației Republicane a Executorilor Judecătorești” din Moldova. Când a fost fondată asociația și care este scopul ei? Anatolie Bănărescu: Activând în domeniul executării silite de mai bine de două decenii, în care am primit de la stat aportul necesar pentru dezvoltarea profesională, unilateral, am decis că a venit momentul să înapoiez ceva. Și anume, să promovez valorile și principiile de activitate ale executorului judecătoresc, în interesul întregii comunități, pentru a remedia percepția publică față de această profesie. Astfel, selectând din cadrul breslei acei membri care sunt cu adevărat un reper de excelență - executori judecătorești tehnocrați, i-am invitat să facă parte din echipă. N-au ezitat și au dat curs inițiativei propuse. Astfel, în vara anului 2016, a fost fondată Organizaţia Republicană a Executorilor Judecătoreşti (OREJ). Activitatea OREJ, având la bază un profil nonprofit și de utilitate publică, este călăuzită de principii nobile și scopuri înalte, pentru dezvoltarea continuă a valorilor și principiilor morale în cadrul acestei profesii, fiind constituită din efervescenţa pasiunii pentru consolidarea materiei în domeniul executării silite, inclusiv de contribuire la ajustarea legislaţiei Republicii Moldova în materie civilă şi de executare silită la standardele Uniunii Europene și cele internaționale. Și nu în ultimul rând, apărarea corpului executorilor judecătorești de eventualele riscuri arbitrare. BizLaw: De ce a fost nevoie de o organizație, atât timp cât avem Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești? Prin ce se diferențiază? Anatolie Bănărescu: De la fondarea OREJ, am bănuit că notițe de concurență se vor strecura în activitatea acestor două entități diferite. Dar, nici nu am putut presupune că UNEJ se va opune colaborării bilaterale, care inevitabil ar genera valorificarea de către breasla executorilor judecătorești a tuturor beneficiilor rezultate din această cooperare vocațională. În cadrul UNEJ, personal prin toate atribuțiile funcționale acordate electiv, am depus și depun în continuare, la maxim, tot efortul pentru a implementa această strategie de dezvoltare a profesiei.
Însă, conducerea UNEJ este mult prea ocupată de birocratizarea acestui sistem. Personal, pledez pentru liberalizarea acestei profesii și instituirea reformelor legale care ar consolida independența executorului judecătoresc în activitatea sa, în coraport cu UNEJ și autoritățile publice, precum și pentru implementarea bunelor practici utilizate în țările din UE, cum ar fi Estonia, de exemplu.
OREJ a fost constituită pentru a dezvolta acele segmente din domeniul executării silite, importanța cărora este neglijată cu vehemență și dată uitării. Or, pentru dezvoltarea prestigiului profesiei în orice domeniu este necesar de a pune un accent sporit. Acest segment își va atinge ascensiunea doar în rezultatul prestării unor servicii de calitate, acordate pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, care sunt promovate de organizație. Și la acest capitol este necesar de evidențiat că UNEJ este o asociație profesională, din care fac parte toţi executorii judecătoreşti din Republica Moldova învestiţi în funcţie. Calitatea de membru al UNEJ este obligatorie, spre deosebire de principiul libertăţii de asociere în cadrul OREJ. Niciun executor judecătoresc nu este impus prin lege să adere la OREJ, iar inițiativa exprimată în acest sens reprezintă expresia liberei voințe a fiecăruia. Necesitatea fondării unei organizații obștești profesionale în domeniul executării silite s-a simțit din primii ani de activitate a UNEJ, deoarece la început lipsa de experiență în privința administrării acestei meserii a preluat prin inerție vechile reflexe de conducere, lăsând în umbră unele dintre problemele cu care se ciocneau executorii judecătorești ce niciodată n-au fost puse în discuție la Congrese sau alte întruniri similare, fapt ce în consecință a și creat o atmosferă de funcționalitate administrativă a activității execuționale, iar executorii judecătorești care au calitatea de profesioniști liberali au devenit niște subalterni ai acestui organ de conducere încătușindu-și aspirațiile profesionale la politicile pe care le-a promovat UNEJ. BizLaw: Câți executori fac parte din OREJ? Anatolie Bănărescu: Fondarea OREJ a avut loc cu participarea a 5 executori judecătorești. În prezent, acest subiect este unul sensibil, ținând cont de amplificarea presiunilor exercitate asupra membrilor organizației în cadrul recentului Congres ordinar al executorilor judecătorești, la care nu am putut participa, din păcate, fiind plecat într-o deplasare. Atunci a fost adoptată o hotărâre prin care a fost declarată incompatibilă funcția de Președinte al OREJ cu cea deținută de mine în cadrul UNEJ, de Președinte al Camerei Teritoriale a Executorilor Judecătorești (CTEJ) Centru și în baza căreia, din oficiu, dețin și funcția de membru al Consiliului UNEJ. Însă, luând în calcul că o asemenea hotărâre este contrară legii și din start nu poate produce efecte juridice, activitatea OREJ nu poate fi afectată. Totuși, pentru a nu admite eventuale abuzuri din partea Președintelui UNEJ în privința membrilor OREJ, numărul total și numele acestora va fi dat publicității, cu siguranță, în rezultatul curmării acestui desfrâu. BizLaw: Care sunt problemele cu care se confruntă executorii judecătorești? Anatolie Bănărescu: Consider că orice problemă survenită, fie în domeniul de activitate, fie în viața de zi cu zi, este o oportunitate de a te realiza prin soluționarea efectivă a acelei chestiuni. De exemplu, putem reveni la problema prestigiului profesiei de executor judecătoresc, iar unica cale de soluționare a acestui subiect este atingerea scopurilor statutare ale OREJ. BizLaw: Mai exact, atunci când au de executat hotărâri judecătorești, ce probleme/riscuri apar? Anatolie Bănărescu: De regulă, fiecare dosar de executare este precum o carte nouă, la faza intentării (deschiderii) nu este cert finalul. Doar filă cu filă, acțiune urmată de act, se evidențiază soluția. Dar, pentru ca aceasta din urmă să fie una pozitivă și în interesul major al clientului, fiecare executor judecătoresc, având la dispoziție un cadru legal comun, elaborează strategia de lucru în mod individual. Anume acest segment reflectă calitățile și capacitățile fiecărui executor judecătoresc ca profesionist.
Dacă este cazul de a ridica o problemă majoră cu care se confruntă executorii judecătorești, evident în prim-plan este presiunea exercitată asupra executorului judecătoresc. Or, cadrul legal care reglementează contracararea acestui ”fenomen” este destul de modest.
În cazul eventualei exercitări a presiunii asupra executorului judecătoresc în activitatea sa, de regulă, influențează doar autoritatea de care se bucură executorul judecătoresc. Desigur, această problemă nu este afișată de către colegi, fie din cauza riscului de a fi blamat de către autorul presiunii clandestine, fie din cauza unei eventuale intervenții din partea organelor profesionale care, de regulă, nu dispun de careva pârghii legale, însă, prin orice căi subminează autoritatea celor ce condamnă asemenea fenomene. BizLaw: Cât de dificil este să fii executor judecătoresc în Moldova? Anatolie Bănărescu: În această profesie activez din 1989. Am lucrat în calitate de executor judecătoresc în cadrul instanței de judecată, apoi a fost instituit Departamentul de Executare pe lângă Ministerul Justiției. În rezultatul lichidării acestuia, profesia și-a atins apogeul, trecând reforma liberalizării. Din păcate, în prezent, trece lin printr-un proces de regres. Astfel, pot afirma că am cunoscut toate aspectele atât pozitive, cât și negative în procesul de evoluție a acestei profesii. Cred că exercitarea profesiei de executor judecătoresc dictează o conduită foarte meticuloasă, cu capacitatea de a opera în vaste domenii, și asupra căreia planează riscul responsabilității pe durata întregii vieți. Însă, atunci când sunt respectate cu strictețe prevederile legale, chiar și decenii de activitate în această profesie se scurg ca o clipă, înscrisă în portofoliul vieții. BizLaw: Cadrul legal este suficient de bun ca să vă permită să vă îndepliniți atribuțiile? Anatolie Bănărescu: Cu referire la acest subiect, consider că urmează să delimităm așteptările proprii, bazate pe principii idealiste, de spiritul practic al realității cotidiene. Și în această ordine de idei, mizez pe succesul activității OREJ, precum și buna derulare a reformei sistemului justiției, care va genera ajustarea cadrului legal la standardele UE și cele internaționale. Trebuie de notat că, în prezent, cadrul legal în domeniu, începând cu anul 2010, a suferit o degradare lină, însă constantă, fiind știrbite unele dintre instrumentele funcționale ale executorilor judecătorești. Totuși, sunt de opinia că actualul cadru legal ce guvernează procedura de executare silită este conturat în așa manieră încât să asigure minimul necesar, limitând aplicarea exagerată a acelor instrumente funcționale în procesul îndeplinirii atribuțiilor, ce pot genera o ingerință în drepturile debitorilor. Toate ajustările necesare urmează a fi instituite prin intermediul organizațiilor de profil cu concursul nemijlocit al Ministerului Justiției. BizLaw: Atunci când sunteți în situația de ”a lua” de la cetățean, cum procedați? Anatolie Bănărescu: Conform Legii. Pare a fi un răspuns banal, însă un alt răspuns nici nu poate fi. În toată activitatea profesională suntem obligați să respectăm cadrul legal și responsabilitatea m-a educat să procedez conform normei legale dictate de speța gestionată.
Este firesc că executorul judecătoresc așa cum ”ia”, fix așa și ”transmite”. Or, beneficiarul serviciului prestat este creditorul.
Aș veni și cu o mică remarcă, orice ”cetățean”, din momentul în care i s-a atribuit și calitatea de debitor, se bucură pe lângă drepturile procedurale și de anumite obligațiuni recunoscute și dictate de instanța de judecată. La acest capitol este de remarcat că aducerea la cunoștință a acestor drepturi și obligații către debitor este pusă în sarcina executorului judecătoresc, iar maniera de realizare a acestei îndatoriri profesionale a reprezintă, în mare parte, cheia succesului. BizLaw: Ce se întâmplă în cazul unei executări silite? Cum are loc? Anatolie Bănărescu: Executarea silită a fiecărui document executoriu în parte depinde de o sumedenie de circumstanțe de fapt și de drept. Personal, mă opun șablonizării lucrului procedural și în fiecare caz mă orientez și depun tot efortul pentru respectarea principiului disponibilității exprimat de către creditor. Or, anume creditorul este subiectul principal care dictează modul, consecutivitatea, timpul și în rest toate condițiile de derulare a procesului de execurtare. Iar executorul judecătoresc, respectând principiul imparțialității și exercitând activ un rol diriguitor în organizarea şi desfăşurarea procesului de executare silită, aduce la îndeplinire prevederile documentului executoriu, onorând cu strictețe cadrul legal. BizLaw: Dacă persoana se opune, ce faceți? Anatolie Bănărescu: Oricare ar fi conduita debitorului, ea trebuie respectată. Opunerea rezistenței prin orice metode și căi: contestare, recuzare sau înaintarea unor cereri de chemare în judecată, toate sunt utilizate ca mecanism de apărare a debitorului. Pentru a nu compromite executarea cu succes a documentului executoriu, este necesar de a combate fie simultan, fie succesiv aceste opțiuni ale debitorului, ca în final să-i fie clar că alte căi decât respectarea dispozițiilor dictate de către instanța de judecată nu mai rămân. Principala forță cu care operează executorul judecătoresc în procesul executării silite este forța de convingere. Și, de regulă, debitorul cedează sau executorul judecătoresc, respectând toate opțiunile de a rezolva amiabil speța și constatând aceeași opoziție a debitorului, este îndreptățit în mod incontestabil de a executa silit documentul executoriu. BizLaw: Ce erori pot apărea în exercitarea funcției? Cine răspunde/plătește pentru aceste erori? Anatolie Bănărescu: Luând în calcul implicarea indispensabilă a factorului uman în procesul executării silite, mereu există riscul strecurării unor erori sau omisiuni în exercitarea funcției.
Prejudiciile cauzate ca urmare a anulării actului de sechestru, dacă nu rezultă din acţiunile debitorului, sunt opozabile părţii care a solicitat aplicarea sechestrului, cu excepţia bunului cu drept de proprietate, care este supus înregistrării obligatorii de stat, caz în care responsabilitatea cade pe seama executorului judecătoresc.
Astfel, legea obligă toți executorii judecătorești, înaintea începerii activității, să încheie un contract de asigurare de răspundere civilă pentru posibilele riscuri de activitate profesională. BizLaw: Fiind un executor cu experiență, spuneți-ne, care sunt cele mai frecvente încălcări pe care le comit executorii judecătorești? Anatolie Bănărescu: În opinia mea, derularea unilaterală, în lipsa creditorului, și expunerea tuturor cerințelor de la prima persoană de către executor judecătoresc, pe marginea procedurii de executare silită, este cea mai frecventă omisiune. Și această omisiune este una de anvergură. În cadrul unui studiu organizat de OREJ, s-a constatat că poziționarea executorului judecătoresc ca autor al cerințelor în procesul de executare silită este o încălcare metodică, care generează trecerea treptată a tuturor obiecțiilor anume pe seama executorului judecătoresc. Evident, pentru a deturna poziția negativă a oricărui debitor față de executorul judecătoresc, ar fi corect să se retransmită solicitarea regăsită în cererea creditorului sau să fie formulate cerințele prin citarea cadrului relevant speței. Or, în cazul în care executorul judecătoresc formulează adresările către debitor utilizând expresii depersonalizate de genul: ”creditorul cere”, ”legea impune”, ”instanța de judecată a decis”, și retransmite în mod corect mesajul cu un caracter imperativ, explicând toate drepturile și obligațiunile debitoriale, precum și consecințele neexecutării, agresivitatea debitorului se va reduce semnificativ, deviind cu siguranță de la persoana executorului judecătoresc. Este una dintre multiplele reguli - simplă și eficientă. BizLaw: Cum ați caracteriza activitatea Colegiului Disciplinar? Anatolie Bănărescu: Ca și în orice altă profesie liberală, prezența unui organ colegial care va supraveghea legalitatea din punct de vedere etic a activității executorilor judecătorești este necesară. Riscul aplicării unei eventuale sancțiuni disciplinare asigură în mod adițional necesitatea respectării cadrului legal de către executorii judecătorești, care, pe lângă răspunderea disciplinară, pot fi atrași la răspundere civilă și chiar penală. Totuși, mizând pe profesionalismul și preocuparea constantă a OREJ de actualizare și sporire a capacităților întregii bresle, consider că se va reduce din volumul de muncă depus la momentul actual de acest organ. BizLaw: Deseori, se întâmplă ca executorii, chiar și cei pe numele cărora au fost depuse și câte 3-5 sesizări, să scape nepedepsiți. Cum e posibil acest lucru? Anatolie Bănărescu: Luând în considerare faptul că dețin funcția de Președinte al CTEJ Centru, în atribuțiile căreia printre altele sunt și examinarea petiţiilor referitoare la activitatea şi etica profesională a executorilor judecătoreşti din circumscripţia teritorială, constat cu certitudine faptul că toate petițiile examinate au fost soluționate, iar petiționarii au primit o soluție pozitivă în privința problemei ridicate. Și la acest capitol aș reitera necesitatea de a colabora cu petiționarul. Or, în practică, marea majoritate a debitorilor doresc soluționarea unei anumite probleme, care se soluționează de către CTEJ Centru în strânsă colaborare cu executorul judecătoresc, care gestionează nemijlocit dosarul de executare. Solicitarea de sancționare, în multe cazuri, este utilizată de debitor ca mijloc de apărare. Cu siguranță, nu doresc să generalizez în privința temeiniciei tuturor sesizărilor, or, cu siguranță sunt și cazuri alarmante ce urmează a fi contracarate. BizLaw: Din câte am observat, deciziile Colegiului Disciplinar sunt depersonalizate. De ce sunt ținute în secret numele executorilor care încalcă legea? Anatolie Bănărescu: Deciziile Colegiului Disciplinar al Executorilor Judecătorești constituit pe lângă UNEJ sunt aduse la cunoștința executorului judecătoresc prin publicare pe paginile web ale Ministerului Justiției și UNEJ, fără a fi expediate acestuia în alt mod. Astfel, pentru a nu încălca prezumția de nevinovăție a executorului judecătoresc implicat, aceste decizii sunt depersonalizate, asigurând în același timp protecția datelor cu caracter personal. BizLaw: Care a fost cea mai mare datorie pe care ați recuperat-o? Anatolie Bănărescu: Am avut ocazia să gestionez un dosar foarte interesant, fiind recuperată o datorie de circa 15 milioane de lei, dar asemenea dosare de executare, cu final pozitiv, sunt destul de rare. În mare parte, în dosare figurează sume mult mai modeste. BizLaw: Dar cel mai mare onorariu pe care l-ați ridicat? Despre ce caz este vorba? Anatolie Bănărescu: În cadrul dosarelor de executare cu caracter pecuniar, onorariul executorului judecătoresc se calculează în cotă procentuală din suma datoriei stinse și mărimea acestuia nu poate fi contractată cu clientul. Din onorariile maxime încasate aș menționa cazul când am avut ocazia să particip la întoarcerea unor acțiuni bancare, înstrăinate ilicit în rezultatul producerii unui atac de tip raider. La acel moment, prestam servicii de constatare a faptelor și a stărilor de fapt, și am ridicat onorarii de circa 20.000 de lei. BizLaw: S-a întâmplat ca creditorii să fie și ei rău-platnici față de executorii judecătorești? Pur și simplu, ”au uitat” să plătească onorariul executorului. Anatolie Bănărescu: Din practică pot să afirm că, creditorii dau dovadă de un comportament mult mai agresiv, luând în considerare faptul că aceștia sunt puși să achite onorariile, exclusiv în cazurile în care renunță la executare sau în cazul în care actul judecătoresc în al cărui temei a fost eliberat documentul executoriu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. Însă, asemenea situații sunt destul de rare, astfel încât compromisul de a acoperi cheltuielile de executare inițiale pentru neadmiterea majorării acestora prin încasare silită, prevalează mereu. BizLaw: Au fost situații în care v-a fost greu din punct de vedere psihologic să executați hotărârea instanței? Anatolie Bănărescu: În activitatea profesională cotidiană am avut parte de diverse dosare de executare, însă bucurându-mă de autoritatea clienților, pe care am onoarea să-i deservesc și care de regulă sunt asistați de avocați profesioniști, din categoria celor ”notorii”, mereu încerc să identific o asemenea tactică și conduită în proces de executare, încât până și debitorul să înțeleagă, și cel mai important, să accepte soluția dictată de către instanța de judecată. Sunt convins că, acționând strict conform procedurii prescrise, nu poți ajunge niciodată la un rezultat veritabil, însă asigurând o atmosferă flexibilă și bazată pe un compromis procedural, potrivit ambelor părți ale litigiului, soluția poate fi definită din orice situație. În marea majoritate a dosarelor de executare finalizate, acele persoane ce dețineau calitate de debitor, în cazurile în care obțin o decizie în favoarea lor, se adresează deja în calitate de creditori, devenind clienți fideli. BizLaw: Cum reușiți să depășiți emoțiile în timpul lucrului? Anatolie Bănărescu: Este firesc să reacționezi la fiecare caz în parte, însă cugetul mereu rămâne rece, datorită dezvoltării deprinderilor de a acționa, la nivel instinctiv, conform planului prestabilit. Emoțiile negative pe care le trăiesc în diferite situații dificile încerc să le filtrez prin conștiința personală, datorită călirii profesionale pe care am dobândit-o pe parcursul a 28 de ani de activitate în domeniu, încercând deseori să dezarmez agresivitatea prin bunătate. BizLaw: Ați fost amenințat vreodată? Anatolie Bănărescu: În activitatea profesională este important să menții la distanță acele relații ce pot naște asemenea reacții agresive. Și în relațiile profesionale nu-mi permit să cobor la nivelul celor ce pot să-și permită să amenințe. Amenințările, deseori, încerc să le primesc în calitate de glume deochiate din partea participanților sau a altor persoane care într-un mod indirect încearcă să facă imixtiune asupra activității execuționale, deoarece oamenii câteodată devin naivi, confundă unele probleme cu care se ciocnesc cu atribuțiile funcționale ale executorilor judecătorești, iar după ce conștientizează că amențințarea n-a fost cea mai bună soluție pentru hotărârea problemelor, regretând, deseori își cer scuze, fapt care și mă determină să le primesc cu sufletul liniștit. BizLaw: De ce societatea nu are încredere în executori? Până la urmă, ei sunt cei care iau, nu dau... Anatolie Bănărescu: Cum am mai menționat, totul depinde de modul în care derulează procesul de executare, și nu în ultimul rând, opinia publică este influențată și de presiunea exercitată de către presă. Personal, mizez pe profesionalismul întregii echipe din cadrul OREJ, care având sarcini și scopuri nobile, va asigura consolidarea capacităților instituționale ale executorilor judecătorești, astfel ridicând prestigiul acestei meserii. În viitor vor fi mediatizate și acțiunile de utilitate publică ale OREJ, bazate pe principii de voluntariat. Aș vrea să precizez că societatea, în prezent, nu are încredere numai în executorii judecătorești, dar și în toate celelalte servicii publice din domeniile sferei sociale. Și asta pentru că, cetățenii acestui stat și-au pierdut demult încrederea în promisiunile guvernărilor și rezultatele reformelor ce s-au realizat până în prezent.
Neîncrederea față de executorii judecătorești, care este în societate, se datorează mai multor factori. Principalul motiv constă în faptul că, după ce am fost autorizați în calitate de profesioniști liberali, nu s-au depus toate eforturile necesare pentru a ne dobândi demnitatea profesională în fața justițiabililor, iar în unele cazuri această neîncredere este preluată prin inerție din soluțiile instanțelor de judecată pe care executorii sunt nevoiți să le aducă la îndeplinire.
În scopul redobândirii încrederii în executori am fondat OREJ, care prin obiectivele statutare de bază s-a încercat să  se pună la dispoziția cetățenilor o posibilitate suplimentară de-a conlucra cu membrii organizației în scopul prevenirii sau revendicării unor drepturi ale acestora, care le-au fost încălcate în cadrul unei proceduri de executare. Considerăm că această încercare constituie primul pas de a topi această neîncredere socială asupra executorilor judecătorești. Cât privește precizarea Dumneavoastră referitoare la faptul că executorii nu dau, dar iau nu poate fi calificată ca o lozincă funcțională, deoarece executorii în limita atribuțiilor lor funcționale contribuie la valorificarea și restabilirea unor drepturi ale creditorului prescrise într-o hotărâre judecătorească irevocabilă, fapt pentru care se pune în valoare ultima pârghie a forței coercitive a statului. BizLaw: Dacă nu ați fi executor judecătoresc și ați avea nevoie de un executor, la cine ați apela? Anatolie Bănărescu: Recent, a fost fondat Biroul Asociat de Executori Judecătoreşti ”GBG”, al cărui președinte sunt personal, iar toți asociații sunt atestați în calitate de mediatori, participând la diverse seminare de profil, fiind în permanentă dezvoltare a abilităților profesionale. Astfel, în mod deliberat pot afirma că, în cazul necesității de a beneficia de cele mai calitative servicii prestate de profesioniști veritabili, o altă destinație nu ar fi. BizLaw: Executorii sunt prieteni între ei sau concurenți? Anatolie Bănărescu: Este firesc ca o concurență sănătoasă să existe între colegii unei bresle, condițiile în care se dezvoltă și calitatea serviciilor prestate. La executorii judecătorești aceasta se axează atât pe operativitatea, cât și pe calitatea serviciilor prestate. Prietenia în cadrul breslei este necesară și face ca colaborarea în proces de executare să aducă și satisfacție morală.
Important este să înțeleagă fiecare noțiunea de concurență, delimitând această trăsătură esențială și utilă unei activități, de acele abuzuri și atacuri la persoană, care cu siguranță se regăsesc și în cadrul acestui sistem, cu părere de rău.
BizLaw: Ce situații bizare/haioase ați avut pe parcursul activității? Anatolie Bănărescu: Din cele întâmplate, aș menționa un caz în care aveam la executare un dosar destul de complicat. Am depus tot efortul pentru a identifica debitorul, care evita să dea ochii cu mine. Asta ma- determinat să merg la domiciliul debitorului. Când am sunat la ușă, am auzit o voce de femeie, care m-a strigat pe nume: Tolea, e deschis, intră! (n.a. așa mă numeau mai des în URSS). Deschizând suspicios ușa, doamna m-a întâlnit ”cu haina Evei pe ea”. Am aflat că, de fapt, aceasta își aștepta soțul (debitor) pe nume Anatol. Până la urmă, datoria a fost stinsă în timp record… BizLaw: Recent, ați fost într-o vizită de studiu în Estonia. Cum activează executorii judecătorești estonieni? Anatolie Bănărescu: Da, am avut onoarea să particip în cadrul unui proiect al Uniunii Juriștilor din Estonia și să studiez cele mai bune practici în domeniul justiției din această țară. Colegii estonieni se bucură de o platformă electronică implementată, cu conexiunea tuturor bazelor de date statale și a registrelor electronice, având acces activ, inclusiv și la conturile bancare ale debitorilor. Procesul de executare este automatizat, derulează operativ și exclude irosirea timpului de lucru pentru emiterea actelor pe suport de hârtie. BizLaw: Ce practici ar putea fi implementate în Republica Moldova? Anatolie Bănărescu: În cadrul acestui proiect am studiat din practica implementată de către colegii din Estonia, inclusiv și posibilitatea oferirii de asistență juridică pro bono, fenomen care în Republica Moldova este practic interzis executorilor judecătorești. Domeniul executării silite este destul de complicat cetățenilor de rând, însă instituirea unor asemenea practici sau cel puțin crearea unui site web, care ar conține răspunsuri la cele mai frecvente întrebări, ar fi o soluție reușită. BizLaw: E posibil ca și la noi să fie implementat un sistem electronic asemănător celui din Estonia – e-licitații? În câți ani și de ce avem nevoie pentru asta? Anatolie Bănărescu: Practica colegilor din Estonia ne arată că instituirea platformelor electronice este indispensabilă dezvoltării profesiei, fiind un reper demn de urmat. Sistemul e-licitații le permite afișarea unei licitații publice on-line, care din momentul demarării și până la expirarea termenului instituit, nu poate suferi careva intervenții din partea executorului judecătoresc, care are dreptul doar de a verifica și desemna câștigătorul care a propus cel mai ridicat preț pentru lotul scos la vânzare. Excluderea factorului uman din acest proces de vânzare limitează considerabil eventualele suspiciuni și asigură transparență maximă în procesul vânzării. În prezent, Ministerul Justiției se preocupă deja de dezvoltarea unui sistem operațional e-executor. Sunt convins că tendința dezvoltării serviciilor on-line va genera în viitorul apropiat implementarea unor asemenea sisteme electronice și în țara noastră. BizLaw: Dacă ați avea posibilitatea să alegeți, din nou, domeniul de activitate, ați opta pentru altceva? De ce? Anatolie Bănărescu: Îmi amintesc că la primii pași de activitate nu am fost în poziția de a alege. În acea perioadă ne trimiteau cu indicații concrete, urmând să facem față lucrurilor, indiferent de preferințele exprimate. Totuși, dacă ar fi să aleg o altă meserie, aș opta pentru cea de medic. În principiu, consider că orice meserie trebuie respectată, însă cea de medic este una crucială. BizLaw: Aveți mulți prieteni judecători, procurori, avocați? Anatolie Bănărescu: Practic din copilărie am crescut în anturajul persoanelor cu asemenea profesii. Mama mea activând în calitate de procuror și, ulterior, cea de judecător a creat o asemenea ambianță, încât permanent am fost înconjurat de persoane din domeniul justiției. Ulterior, activând în sistemul justiției practic întreaga viață este și firesc că majoritatea prietenilor să fie de o meserie conexă sistemului de justiție. Totuși, consider că toți prietenii mei sunt profesioniști adevărați și în viața de zi cu zi ne permitem manifestarea prieteniei, iar în exercițiul funcției ne bazăm pe prevederile legii. BizLaw: Ce calități ar trebui să aibă un executor pentru a-și exercita funcția? Anatolie Bănărescu: Ca și în oricare alt domeniu, consider că persoana care dispune de un grad înalt de diligență, perseverență și verticalitate, cu siguranță se va realiza cu succes, din punc de vedere profesional. BizLaw: Spuneți-ne trei sfaturi pe care le-ați da unui tănâr care abia și-a început activitatea de executor. Anatolie Bănărescu: Să studieze în continuu, or, capacitățile intelectuale nu au limite. Înaintea fiecărei acțiuni sau act necesar de a fi emis, să-și reamintească de jurământul depus! Să se preocupe mereu de independența în activitatea exercitată. BizLaw: Ce cărți citește un executor judecătoresc? Care a fost ultima care citită? Anatolie Bănărescu: În general, și reeșind din timpul liber pe care-l am, citesc literatură juridică de specialitate. În prezent, la recomandarea fiicei, citesc o carte din alt domeniu, este despre inteligența artificială. Trebuie să recunoaștem că aplicațiile din domeniul IT progresează și pot înlocui în viitor multe profesii, chiar și din domeniul juridic. Dar, sunt de părerea că factorul uman este și va fi mereu decisiv. Vă mulțumesc pentru interviu.