Deseori, datorită conflictelor dintre părinți, pensia alimentară datorată copilului devine un subiect de dispută între aceștia, mai ales când unii se fac a uita de plata acesteia. Potrivit datelor, restanţa totală la plata pensiilor de întreţinere constituie peste 700 de mii de luni sau peste 58 de mii ani, iar beneficiari ai acestor sume ar fi circa 49 de mii de copii. Cine stabileşte mărimea pensiei de întreținere, cum poate fi modificată aceasta şi în ce cazuri poate interveni răspunderea penală pentru neachitarea pensiei de întreținere? Într-un interviu pentru BizLaw, vicepreședintele Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din Moldova (UNEJ), Valeriu Devderea, oferă răspunsuri la mai multe întrebări ce țin de obligația de întreținere.

BizLaw: Obligaţia de întreţinere este o obligaţie specifică, care apare doar între membrii familiei. Vă rugăm să ne oferiţi detalii despre aceasta.

Valeriu Devderea: De regulă, când se vorbeşte de obligaţia de întreţinere, ne gândim în primul rând la obligaţia părinţilor de a întreține copii minori. Însă, această obligaţie este una mult mai largă, deoarece include în sine şi obligaţia corelativă a copiilor de a-şi întreţine părinţii inapţi de muncă, ce necesită sprijin material, şi obligaţia reciprocă de întreţinere ce şi-o datorează soţii şi foştii soţi, şi obligaţia de întreţinere ce apare între alţi membri ai familiei - fraţi, surori, bunei etc. Codul familie al Republicii Moldova dedică obligaţiei de întreţinere un titlu întreg - Titlul IV, care stabileşte detaliat cui revine această obligaţie, cum se realizează ea - benevol sau silit, şi care este întinderea acestei obligaţii. Astfel, legea asigură întreţinerea atât pentru copii, cât şi pentru părinţi sau soţul/fostul soţ inapt de muncă, în acest fel realizându-se, la nivel legislativ, sarcina socială a statului.

BizLaw: Obligaţia de întreţinere este una absolută sau există şi motive pentru care persoana poate fi eliberată de această obligaţie?

Valeriu Devderea: Pentru anumite motive, de regulă, de ordin social-juridic, legea prevede posibilitatea eliberării de obligaţia de întreţinere. De exemplu, copilul poate fi eliberat de obligaţia de a-şi întreţine părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material, dacă instanţa judecătorească va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de acest copil. La fel, copiii, ai căror părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, se scutesc de obligaţia de întreţinere a acestora.

Totuşi, pentru plata pensiei de întreţinere de către părinte în favoarea copilului, legea nu prevede posibilităţi de scutire de această obligaţie moral-juridică. Legiuitorul permite doar reducerea cuantumului pensiei de întreţinere, dacă există circumstanţe care nu permit celui obligat să plătească în cuantumul iniţial stabilit.

BizLaw: Această obligaţie, fiind şi de natură morală, totuşi, nu este întotdeauna de la sine înţeleasă de către cel obligat să asigure întreţinerea. Care sunt soluţiile oferite de lege pentru asemenea situaţii?

Valeriu Devderea: Codul familiei oferă pentru astfel de situaţii două soluţii: modul de realizare a obligaţiei de întreţinere poate fi convenit între părinţi,  prin încheierea unui contract sau, dacă prima soluţie din careva motive nu este posibilă – modul de executare a obligaţiei de întreţinere poate fi stabilit de către instanţa de judecată, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii tutelare teritoriale. Aceleaşi soluţii sunt aplicabile şi pentru obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii inapţi de muncă, care necesită sprijin material, dar şi pentru obligaţia soţilor/foştilor soţi de întreţinere reciprocă. Contractul privind mărimea, condiţiile şi modul de plată a pensiei de întreţinere poate fi încheiat între persoana care datorează întreţinere (debitorul întreţinerii) şi persoana care are dreptul la întreţinere (creditorul întreţinerii). Contractul privind plata pensiei de întreţinere se întocmeşte în scris şi se autentifică notarial, iar nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului.

BizLaw: Cum se va stabili mărimea pensiei de întreţinere în cazul încheierii unui contract?

Valeriu Devderea: Părţile pot conveni asupra mărimii pensiei şi modului în care aceasta va fi plătită (cote-părţi din salariu sau din alte venituri ale debitorului întreţinerii, sumă bănească fixă plătită periodic, transmiterea unor bunuri sau într-un alt mod stipulat în contract). Ceea ce este important, şi acest lucru este expres prevăzut de legiuitor, cuantumul pensiei de întreţinere pentru copiii minori prevăzut în contract nu poate fi mai mic decât cel stabilit la art. 75 al Codului familiei.

BizLaw: Şi care este cuantumul stabilit de Codul familiei pentru pensia de întreţinere?

Valeriu Devderea: Articolul de care spuneam mai sus, stabileşte cuantumul de care se conduce instanţa de judecată la stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul minor. Astfel, mărimea pensiei de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii şi 1/2 - pentru 3 şi mai mulţi copii. Însă, cuantumul acestor cote poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ținându-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante. Totodată, în cazurile când părintele care datorează întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, sau nu are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri,  instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri.

BizLaw: Dacă vorbim de obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii, aceasta se stinge odată cu atingerea majoratului de către copil?

Valeriu Devderea: Nu întotdeauna. Legea prevede cazuri când obligaţia de întreţinere poate să dureze şi după atingerea majoratului. De exemplu, părinţii sunt obligaţi să-şi întreţină şi copiii majori inapţi de muncă, care necesită sprijin material, sau în cazul unor circumstanţe excepţionale (boală gravă, mutilare a copilului minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea achitării cheltuielilor privind îngrijirea acestora etc.), instanţa judecătorească de asemenea poate obliga pe fiecare dintre părinţi să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanţe.

BizLaw: Sunt părinți care nu doresc să-și întrețină copiii, chiar dacă există o hotărâre judecătorească care îi obligă să facă acest lucru. Există careva măsuri prin care aceştia pot fi obligaţi să achite pensia de întreţinere?

Valeriu Devderea: În asemenea situaţie părintele, către care s-a dispus încasarea pensiei de întreţinere, poate să solicite executorului judecătoresc intentarea unei proceduri de executare. Odată intentată procedura de executare, executorul judecătoresc va apela la toate mijloacele permise de lege pentru a obliga debitorul să achite pensia de întreţinere.

BizLaw: Care sunt aceste mijloace?

Valeriu Devderea: Cu regret, trebuie să constat că în ultimii doi ani legiuitorul a redus din aceste mijloace, iar pe alocuri au fost excluse unele mijloace foarte eficiente anume pentru obligaţii de durată, cum sunt cele de plată a pensiei de întreţinere. Se întâmplă deseori că în dorinţa asigurării drepturilor debitorului, se uită că într-un final se ajunge la situaţia când cei ce vor fi viitorul nostru – copiii - ajung de la o vârstă fragedă să simtă pe sine ineficienţa justiţiei, căci ei nu îşi mai primesc puţinul cuvenit lor potrivit hotărârii judecătoreşti. Revenind la întrebarea dvs., în prezent, executorii vor urmări salariul şi veniturile debitorului, vor identifica bunurile acestuia sau creanţele care le are acesta faţă de alte persoane. La fel, debitorului i se poate aplica, de către instanţa de judecată, interdicţia de a părăsi ţara, iar în cazul eschivării de la plata pensiei de întreţinere i se pot aplica sancţiuni contravenţionale şi chiar penale.

Sancţiunea penală, prevăzută de lege, poate fi o amendă în mărime de la 550 la 650 de unităţi convenţionale (de la 27.500 la 32.500 de lei) sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau închisoare de până la 2 ani.

BizLaw: Cum comentați recenta decizie a Curţii Constituţionale, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile Codului de executare, care stabileau că documentele executorii privind încasarea pensiei de întreţinere se pun în executare din oficiu de către instanţa de judecată?

Valeriu Devderea: Aş vrea să punctez câteva aspecte asupra cărora ar trebui să ne gândim toţi cei ce avem tangenţe cu domeniul executării. În cazul când şi creditorul şi debitorul pensiei de întreţinere sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi domiciliază aici, eventualele probleme de punere în executare a documentului executoriu (în noua modalitate, potrivit Hotărârii Curții Constituționale) ar fi rezolvabile. Mai greu stau lucrurile pentru situaţiile când creditorul nu locuieşte în Republica Moldova şi atunci punerea documentului executoriu în executare nemijlocit de acesta ar putea ridica probleme practice. La fel, urmează ca legiuitorul cumpătat să abordeze reglementarea acelui termen de executare benevolă, anterior pornirii procedurii de executare, la care s-a referit Curtea în hotărârea din 14 decembrie. Or, trebuie să se facă claritate - acest termen, raportat la pensia de întreţinere, urmează a fi aplicat o singură dată până la începerea executării silite sau la fiecare dată de scadenţă lunară, pe toată durata obligaţiei de plată? Această ultimă ipoteză, consider, ar prejudicia disproporţionat de mult beneficiarul pensiei de întreţinere.

BizLaw: În viață există cazuri când, în urma stabilirii pensiei de întreținere de către instanța de judecată, situația materială sau familiară a unuia dintre părinți s-a modificat. Poate această circumstanță influența la cuantumul pensiei de întreținere?

Valeriu Devderea: Da, cuantumul poate fi modificat dacă se schimbă circumstanţele de ordin material (scad/sporesc veniturile sau acestea nu sunt stabile) sau familial (debitorul mai datorează întreținerea la unul sau mai mulţi copii etc.). Modificarea poate însemna atât mărirea cuantumului pensiei de întreţinere, cât şi micşorarea lui. Cererea poate fi depusă în instanţa de judecată atât de creditorul, cât şi de debitorul pensiei de întreţinere.

BizLaw: Dar în cazul în care părinții sunt în incapacitate de a munci?
 

Valeriu Devderea: În cazurile când părinții sunt în incapacitate temporară de muncă, art. 108 al Codului de executare al Republicii Moldova prevede că ”indemnizațiile de asigurare socială plătite în caz de incapacitate temporară de muncă pot fi urmărite în baza documentelor executorii privind încasarea pensiei de întreținere”.

BizLaw: Din experienţa dvs., care este specificul de lucru cu documentele executorii de încasare a pensiei de întreţinere?

Valeriu Devderea: Acestea sunt printre cele mai dificile categorii de documente executorii. În primul rând, din motiv că acestea implică relaţii personale, de familie, care, de regulă, către momentul intentării procedurii de executare, sunt foarte tensionate. Să lucrezi, situându-te între două persoane cândva apropiate, iar acum extrem de supărate reciproc, este foarte dificil din punct de vedere moral. În al doilea rând, durata acestor proceduri de executare tot nu este de neglijat. Or, de regulă, acestea durează până la 18 ani, iar obligaţia de plată survine lunar. Aceasta înseamnă că cel puţin – în varianta ideală -  o dată în lună executorul judecătoresc este în contact cu ambele părţi ale procedurii de executare şi convinge debitorul să-şi onoreze obligaţiunile de părinte.

Un alt aspect care adaugă dificultate acestui tip de documente este faptul că majoritatea, dar absoluta majoritate debitorilor, nu au un loc stabil de muncă. Astfel, în fiecare lună, executorul judecătoresc reia jocul de-a ”găseşte-mă şi obligă-mă” cu debitorii de rea-credinţă.

Și, cel mai important, întotdeauna ţinem în memorie faptul că în spatele fiecărui document executoriu de acest tip este unul sau mai mulţi copii, care aşteaptă aceste sume modeste pentru a primi un biscuit sau un pahar de lapte în plus.

Recent, UNEJ a făcut cunoscute Avocatului Poporului nişte cifre care te îngrozesc: restanţa totală la plata pensiilor de întreţinere constituie peste 700 de mii de luni sau peste 58 de mii ani, iar beneficiari ai acestor sume ar trebui să fie circa 49 de mii de copii.

BizLaw: Ca să nu încheiem pe această notă pesimistă interviul nostru, ce îndemn aţi lansa celor obligaţi la plata pensiei de întreţinere?

Valeriu Devderea: Renumitul scriitor irlandez, Oscar Wilde, spunea că ”Copii încep prin a-și iubi părinții; pe măsură ce cresc, încep să-i judece; uneori îi iartă”. De aceea, în calitate de îndemn, aş prelua sloganul utilizat de UNEJ într-o campanie socială, lansată în 2012: ”Nu vă umiliţi copii, făcându-i să cerşească pensia de întreţinere, achitaţi-o benevol!”. Vor avea de câștigat doar copiii dvs.

Vă mulțumesc pentru interviu.