La opt ani de la interzicerea reprezentării în instanță în bază de procură, această practică a revenit prin unele modificări efectuate la Codul de procedură civilă. În 2010, ministrul Justiției de atunci, Alexandru Tănase, a anunțat modificările la Legea cu privire la avocatură, prin care s-a acordat dreptul exclusiv de reprezentare în instanță doar pentru avocații licențiați. Acum, reprezentarea în instanță în bază de procură a fost readusă. Modificările introduse la art. 75, care se referă la reprezentarea în instanța judecătorească, a fost completat cu un nou aliniat, iar acestea urmează să fie publicate în Monitorul Oficial. Aceasta presupune că persoanelor fizice să fie reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, fraţi, surori, bunei, nepoţi, dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial Această noutate, însă, a nemulțumit breasla avocaturii, care spune că va fi afectată calitatea asistenței juridice. GrecuViorica Grecu, avocat: Nu ar exista o problemă în aceea ca persoanele fizice să fie reprezentate de rude licențiate în drept, dacă nu ar fi legată de calitatea asistenței judiciare. Vreau să subliniez că am acordat asistență judiciară mai multor absolvenți ai facultăților de drept, inclusiv colegilor de curs, aceștia activând în alte profesii juridice. Nu e același lucru să fii deținătorul unei funcții în domeniul juridic, respectiv, licențiat în drept și deținătorul  licenței de avocat. Avocatul, pe lângă exigențele impuse de lege, posedă anumite tehnici și abilități de apărare judiciară, iscusință în lucrul cu probatoriul, întocmirea actelor procesuale, deci, are o formare profesională anume pentru asistența judiciară. Aceste aptitudini pot fi căpătate numai practicând avocatura. Opțiunea acordată persoanelor de a fi reprezentate de rude licențiate în drept, indubitabil le oferă avantajate din punct de vedere economic, însă nu corespunde realității și criteriilor cu privire la calitatea asistenței de care aceștia ar beneficia în instanțele de judecată. vadim vieru bunVadim Vieru, avocat Promo-LEX: Extinderea subiecților cu drept de reprezentare prin procură realizată recent prin noile modificări la Codul de procedură civilă nu va avea impact de progres. Mai degrabă noile modificări o să reducă substanțial din calitatea reprezentării și asistenței juridice în materie civilă. De exemplu, în cazul în care persoana aflată în relație de rudenie va comite o eroare în procesul de reprezentare, aceasta nu va putea fi atrasă la răspundere din lipsa temeiul legal. Acesta este doar unul din multiplele efecte negative pe care le va genera această modificare legislativă pripită. Chiar dacă cercul de persoane care pot reprezenta și pot fi reprezentate este unul foarte restrâns și trebuie probat, nu este exclus că în anumite cazuri ar putea fi comise abuzuri. De exemplu, în proces ar putea fi admise în calitate de reprezentanți persoane care nu au un astfel de drept. Nu în ultimul rând, îngrijorează faptul că acest proiect de lege nu a fost supus consultărilor publice potrivit legislației cu privire la transparența în procesul decizional, nu a fost evaluat potențialul impact al unor astfel de reglementări. Pentru mine și mulți alți avocați a fost o surpriză să aflu că, printre modificările la Codul de procedură civilă, au fost incluse astfel de modificări care o să reducă considerabil din calitatea asistenței juridice (chiar dacă este acordată de o rudă, altei rude). popilAngela Popil, avocat BAA Avornic și Partenerii: Modificările operate la art. 75 din Codul de procedură civilă vor influența într-un fel sau altul munca avocaților și impactul se va resimți la onorarii. Or, în prezent, unii dintre avocați profită de această exclusivitate și solicită, în unele cazuri, onorarii exuberante pentru dosare care nu implică un efort major. Pe de altă parte, modificarea respectivă va avea repercursiuni asupra calității actului de justiție, care va avea de suferit. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar este la vedere calitatea studiilor juridice la noi în țară și galopul în care se fac acestea. Este la vedere calitatea și nivelul cunoștințelor absolvenților facultăților de drept. Pe de altă parte, având studii juridice în bază de licență, nu presupune că reprezentantul prin procură are și abilitățile procesuale pentru a duce un proces. Așa cum se vede, codurile de procedură se modifică frecvent, la fel de frecvent se modifică și prevederile materiale, deci reprezentanții prin procură în proces vor trebui să fie la zi cu tot ceea ce se întâmplă în domeniul nostru. Pe lângă faptul că nu este clar cine și când va verifica existența licenței în drept a reprezentantului (la notar sau în instanță), nu este clar când și cine va verifica cumularea condiției - raportul de rudenie. Rezultă că reprezentantul prin procură în proces trebuie să vină cu procură, copia licenței și copia actelor care atestă relația de rudenie. Și în final, un aspect foarte important, revenim din nou la practica când un cetățean nu este mulțumit de lucrul reprezentantului în proces, vine la avocat și avocatul, deși vede erorile admise de reprezentant, nu le mai poate repara atât timp cât procesul este deja în ultimă fază de examinare sau deja este examinat în toate instanțele. Dacă în cazul avocaților clienții pot cere avocatului repararea prejudiciului cauzat în rezultatul lipsei de diligență, în cazul reprezentanților prin procură cine și cum va repara prejudiciul cauzat clientului pentru această lipsă de diligență? v buracVictor Burac, avocat BAA Burac și Asociații a scris pe o rețea de socializare: Iată aşa, neaşteptat şi "transparent", reprezentarea prin procură revine prin backdoor în Codul de procedură civilă a Republicii Moldova, iar cu ea şi haosul, lipsa de răspundere, plângerile "în nicăieri" ale pătimaşilor de pe urma unor asemenea "servicii juridice calificate" (reprezentantul prin procură putea să fi primit licenţa de drept vreo 10-15 ani în urmă, iar după vreo câţiva ani de muncă la greu în străinătate să decidă să se întoarcă la business-ul "juridic" mioritic din ţara-mumă, că legea deja permite). De parcă nici nu a existat motivarea includerii în Codul de procedură civilă a necesităţii reprezentării în judecată doar de către persoane calificate (avocaţi cu licenţă), şcolarizate (instruirea iniţială şi continuă), cu experienţă (de zi la zi de reprezentare în instanţa a intereselor clienţilor săi) şi cu răspundere (disciplinară). De parcă nu au existat zecile de plângeri, precedente nefericite şi apeluri către autorităţi de a face regulă în acest domeniu. Am călcat pe o greblă, am dat-o pe câţiva ani într-o parte ca să nu călcăm iarăşi pe ea şi acum am pus-o pe înserate, fără ca nimeni să ştie şi să vadă, înapoi unde era. De motivele reale ale acestui amendament nefericit la Codul de procedură civilă nici nu vreau să scriu - cine ştie, înţelege.