Un cetățean al Republicii Italiene a atacat în judecată autoritățile Republicii Moldova pentru îndepărtarea ilegală de pe teritoriul țării noastre, dar și violarea dreptului la libertate, la respectarea vieții private și de familie. Acesta cere achitarea prejudiciului moral în mărime de 250.000 euro, adică peste 5 milioane de lei moldovenești. Reclamantul acuză autoritățile de reținere și detenție ilegală la Centrul de plasament temporar al străinilor al Biroului Migraţie şi Azil, percheziţionare ilegală, dar și de ridicare ilegală de documente şi bunuri. Cetățeanul italian a cerut instanței constatarea încălcării prevederilor art. 5 par. 1) şi art. 8) ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, adică a dreptului la libertate și la siguranță, precum și cel privind respectarea vieții private și de familie. În iunie 2013, Biroul Migraţie şi Azil a emis în privinţa apelantului decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova, despre care fapt i-a fost adus la cunoştinţă străinului, sub semnătură cu înmânarea deciziei. Motiv a servit faptul că apelantul se află pe teritoriul Republicii Moldova, fără permisul de şedere cu scop de muncă. Ulterior, în mai 2013 pe numele apelantului a fost întocmit și un proces-verbal cu privire la contravenţie în baza art. 334 alin. (2) Cod contravențional, pe faptul pretins al desfăşurării activităţii de muncă de către cetăţeni străini sau apatrizi, aflaţi provizoriu în Republica Moldova, fără permis de şedere în scop de muncă eliberat în modul stabilit de legislaţie. În urma examinării cauzei, în final, instanța a anulat decizia agentului constatator din cadrul Biroului Migraţie şi Azil. În baza acestei decizii, cetățeanul italian a acționat în judecată autoritățiile Republicii Moldova solicitând prejudiciu moral. Judecătoria Chișinău, însă, a respins acțiunea înaintată, calificând-o drept neîntemeiată. Hotărârea a fost menținută, ulterior, și de către Curtea de Apel Chișinău. Decizia rămâne definitivă în momentul pronunțării, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.