Letonia a lansat doar 85 de anchete privind operaţiuni de spălare de bani anul trecut deşi băncile sale au semnalat 17.900 de tranzacţii suspecte, indică date ale Reauters, evidenţiind problemele pe care statul baltic le va avea în repararea reputaţiei sale serios afectate recent, scrie
zf.ro.
Premierul Maris Kucinskis s-a angajat să investească mai mult în monitorizarea băncilor după ce acuzaţiile formulate de SUA au dus la închiderea ABLV, a treia mare bancă a ţării.
Washingtonul, un important aliat militar al fostului stat sovietic, urmăreşte îndeaproape cum Letonia încearcă să rezolve problema operaţiunilor de spălare de bani, multe dintre ele bănuindu-se că ar implica clienţi ruşi bogaţi.
Vierturs Burkans, aflat la şefia agenţiei letone pentru combaterea spălării de bani de două decenii, ar avea nevoie de mai multe resurse pentru monitorizarea băncilor, cât şi de reducerea numărului de dovezi necesare pentru urmărirea în justiţie a suspecţilor.
Numărul tranzacţiilor neobişnuite sau suspecte din Letonia notificate la autorităţi este mult mai redus comparativ cu Elveţia şi UE.
Letonia a aderat la zona euro în 2014 şi a transferat ulterior supervizarea băncilor sale către BCE, însă ţara nu a reuşit să scape de suspiciunile privind controalele financiare relaxate. ”În Letonia, avem cea mai bună legislaţie. Problema este legată de punerea în aplicare“, spune fostul ministru al justiţiei Janis Bordans.