Letonia a lansat doar 85 de anchete privind operaţiuni de spălare de bani anul trecut deşi băncile sale au sem­nalat 17.900 de tranzacţii suspecte, in­dică date ale Reauters, evidenţiind proble­mele pe care statul baltic le va avea în repararea reputaţiei sale serios afectate recent, scrie zf.ro. Premierul Maris Kucinskis s-a an­gajat să investească mai mult în moni­torizarea băncilor după ce acuzaţiile formulate de SUA au dus la închiderea ABLV, a treia mare bancă a ţării. Washingtonul, un important aliat militar al fostului stat sovietic, urmă­reşte îndeaproape cum Letonia în­cearcă să rezolve problema ope­raţiunilor de spălare de bani, multe dintre ele bănuindu-se că ar implica clienţi ruşi bogaţi. Vierturs Burkans, aflat la şefia agenţiei letone pentru comba­terea spălării de bani de două decenii, ar avea nevoie de mai multe resurse pentru mo­nitorizarea băncilor, cât şi de reducerea numărului de dovezi ne­cesare pentru urmărirea în justiţie a suspecţilor. Numărul tranzacţiilor neobişnuite sau suspecte din Letonia notificate la autorităţi este mult mai redus com­parativ cu Elveţia şi UE. Letonia a aderat la zona euro în 2014 şi a transferat ulterior supervi­zarea băncilor sale către BCE, însă ţara nu a reuşit să scape de suspiciunile privind controalele financiare relaxate. ”În Letonia, avem cea mai bună legislaţie. Problema este legată de punerea în aplicare“, spune fostul ministru al justiţiei Janis Bordans.