Onorariile contingente, când avocații sunt plătiți doar dacă cazul este câștigat a fost mult timp o caracteristică doar a sistemului judiciar american, în timp ce multe alte țări evitau să le utilizeze. Totuși, beneficiile acestui sistem au ajuns să fie acceptate tardiv și prin urmare, să fie utilizate la scară largă. Înțelegerile de tip ”Fără câștig, fără onorariu” (”No-win, no-fee”) redirecționează riscurilor părților dintr-un proces către avocații contractați și îi face apărătorii să se gândească bine, înainte de a se apuca de un dosar, scrie The Economist. Aproximativ un deceniu în urmă, mai mulți avocați au decis să meargă și mai departe. Acestia au acceptat bani de la părți terțe pentru a finanța cazurile pe care le gestionau, în schimbul unor câștiguri ulterioare. În particular, companiile mari și firmele de avocați din New York atrag capital din exterior atunci când este vorba despre dosare cu costuri de milioane de dolari SUA. Fondurile investite în litigii sunt în creștere. De exemplu, în ultimele 18 luni, în SUA, au fost lansate cel puțin 30 de astfel de fonduri și câstigate peste 2 miliarde de dolari. Anul trecut, Burford Capital, o companie specializată în industria grea, a investit 1,3 miliarde de dolari în mai multe dosare. Aceasta cifră fiind de cel puțin trei ori mai mare decât veniturile companiei din anul 2016. Lee Drucker of Lake Whillans, o altă întreprindere care finanțează diferite litigii, afirmă că primesc săptămânal apeluri de la investitorii instituționali care sunt interesați de astfel de investiții. Finanțările din exterior nu doar că le permite reclamanților să identifice posibilele cauze, dar și acoperă riscurile pe care le au casele de avocatură. De obicei, finanțatorii unui dosar câștigat se pot aștepta să-și dubleze, tripleze sau chiar să-și cvadrupleze banii. Randamente mici dau, însă, cazurile care sunt susceptibile pentru recurs și care au o durată scurtă, de obicei de la 18 la 24 de luni. La fel și cazurile nou intentante, care pot să dureze mai mulți ani.