Nu este ușor să fii creativ într-o piață aflată în continuă creștere și să atragi atenția consumatorului. Totuși, tu ai reușit să faci (aproape) imposibilul, ți-a fost înregistrată marca și afacerea ta aferentă are un succes răsunător.

Din păcate, unii terți înțeleg să se inspire din mărcile deja existente. Poate prea multă inspirație și prea puțină creativitate din partea lor. Aici îți sar în ajutor drepturile conferite de către marcă titularului.

În 2014 a fost solicitată spre înregistrare marca ”RFC sehr guut”. Până aici, nimic nu atrage atenția prea mult, până când realizezi că acea marcă este una combinată, care parcă ar aduce aminte de o marcă anterioară. Dacă tu ai fi în locul titularului mărcii anterioare KFC, primul lucru pe care îl faci este să formulezi o opoziție,  după o verificare prealabilă a statutului mărcii solicitate.

În prezentarea argumetelor, trebuie dovedit faptul că marca pe care se întemeiază opoziția este anterioară, urmat de argumentarea că fie mărcile sunt identice, fie sunt similare. În situația de mai sus, este vorba despre un grad ridicat de similaritate între semnele aflate în conflict.

Gradul de similaritate se stabilește făcând analiza următoarelor aspecte:

  • Identitatea sau similaritatea semnelor aflate în discuție;
  • Identitatea sau similaritatea/complementaritatea produselor sau serviciilor;
  • Existența riscului de confuzie, precum și a riscului de asociere cu marca anterioară.

Dacă punctele 2 și 3 indicate anterior sunt destul de clare în cerință, primul punct presupune o cercetare amănunțită a elementelor aflate în conflict, respectiv o analiză fonetică, vizuală și conceptuală.

Haideți să vedem în mod aplicat cum ar arăta pe scurt o argumentare în această situație. Astfel, în Cauza KFC vs. RFC, din analiza fonetică reiese că cele două mărci împart același sufix ”*FC”, care constituie 75% din elementul central fonetic. Aici ”RFC”/”KFC” sunt considerate elementele fonetice centrale, având în vedere faptul că ”sehr guut” poate fi înțeles cu ușurință de către consumator ca însemnând ”foarte bun”, ceea ce îl face lipsit de distinctivitate.

Analiza vizuală ne arată că ambele mărci sunt compuse din aceeași schemă de culori – alb, roșu și negru. Mărcile sunt compuse dintr-un cerc roșu în care apare stilizarea unui bărbat în vârstă cu păr facial și ochelari de vedere, fiind dispus pe aliniamentul de stânga pentru marca anterioară, respectiv de dreapta pentru cea solicitată, aceste elemente figurative oglindindu-se. De asemenea, elementele fonetice ”KFC” și ”RFC” sunt în oglindă, fiind juxtapuse personajului central, ele fiind scrise cu alb peste fundalul roșu.

Din punct de vedere conceptual, și aici mărcile prezintă un grad ridicat de similaritate, dat fiind faptul că ”RFC” provine de la ”Romanian Fried Chicken”, pe când ”KFC” provine de la ”Kentucky Fried Chicken”. Ceea ce înseamnă că ele sunt compuse din ideea de [stat]+[fried chicken/pui prăjit].

Acum că am văzut varianta truncheată a argumentării, trebuie observat că în realitate, în plus, pe lângă anularea mărcii solicitate, titularul mărcii anterioare KFC s-a îndreptat împotriva solicitantului, obligându-l să înceteze orice utilizare a semnului ”RFC” în activităţile comerciale, pentru servicii de tip alimentaţie publică, fast-food restaurant, producţie şi comercializare produse alimentare pe teritoriul României.

Mai mult ca oricând este adevărată afirmația lui Oscar Wilde – ”imitația este cea mai sinceră formă de măgulire”.

Sursa: blog.avocatoo.ro