Începând de astăzi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene aplică noi norme privind admiterea în principiu a recursurilor în cauzele care au beneficiat deja de o dublă examinare. Un astfel de recurs va fi admis în principiu, în tot sau în parte, doar dacă ridică o chestiune importantă pentru unitatea, coerența sau dezvoltarea dreptului Uniunii.

Modificările au fost operate în contextul reformei arhitecturii jurisdicționale a Uniunii Europene. Astfel, Curtea de Justiție și Tribunalul au procedat la o reflecție de ansamblu asupra competențelor pe care le exercită și au analizat dacă este necesară efectuarea anumitor modificări, în special privind examinarea recursurilor de către Curte. Din această analiză a rezultat că numeroase recursuri sunt formulate în cauze care au beneficiat deja de o dublă examinare, într-o primă etapă de o cameră de recurs independentă, iar apoi de Tribunal, și că multe dintre aceste recursuri sunt respinse de Curte ca vădit inadmisibile sau ca vădit nefondate.

Pentru a permite Curții să se concentreze asupra cauzelor care necesită întreaga sa atenție s-a propus, în scopul bunei administrări a justiției, să se introducă, pentru recursurile referitoare la astfel de cauze, o procedură care să permită Curții să admită în principiu un recurs, în tot sau în parte, doar atunci când acesta ridică o chestiune importantă pentru unitatea, coerența sau dezvoltarea dreptului Uniunii.

În consecință, au fost modificate Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și Regulamentul de procedură al Curții de Justiție. Aceste modificări intră  în vigoare astăzi, 1 mai.

Potrivit noilor norme, examinarea recursurilor formulate împotriva deciziilor Tribunalului referitoare la o decizie a unei camere de recurs independente a următoarelor oficii sau agenții este condiționată de o admitere prealabilă din partea Curții:

  • Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (Alicante, Spania);
  • Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) (Angers, Franța);
  • Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) (Helsinki, Finlanda);
  • Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) (Köln, Germania).

În aceste cauze, recursul trebuie să fie însoțit de o cererea de admitere în principiu a recursului, de cel mult șapte pagini, în care recurentul expune, în mod clar, chestiunea importantă pe care o ridică recursul pentru unitatea, coerența sau dezvoltarea dreptului Uniunii. În lipsa unei astfel de cereri, recursul însuși va fi declarat inadmisibil.

În cazul în care cererea de admitere în principiu îndeplinește cerințele de formă prevăzute, Curtea de Justiție se pronunță asupra acesteia cât mai curând cu putință, prin ordonanță motivată, care se publică pe website-ul Curții. Decizia cu privire la această cerere este luată, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, de o cameră special instituită în acest scop, prezidată de vicepreședintele Curții și compusă, în plus, din judecătorul raportor și din președintele camerei de trei judecători din care face parte judecătorul raportor la data introducerii cererii.

Ordonanța de admitere în principiu a recursului se notifică, împreună cu recursul, părților din cauza relevantă care s-a aflat pe rolul Tribunalului și precizează, atunci când recursul este admis în principiu în parte, motivele sau aspectele recursului la care trebuie să se refere memoriul în răspuns.

Tribunalul și statele membre, atunci când nu au fost părți în cauza relevantă care s-a aflat pe rolul acestuia Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană sunt informate de îndată de către grefierul Curții de Justiție cu privire la decizia de admitere în principiu a recursului.