Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că interdicția privind prelucrarea anumitor categorii de date personale sensibile se aplică și operatorilor de motoare de căutare. În cadrul unei cereri de dezindexare, trebuie efectuată o evaluare comparativă între drepturile fundamentale ale persoanei care solicită dezindexarea și cele ale utilizatorilor de internet potențial interesați de aceste informații.

Hotărârea a fost pronunțată după ce mai multe persoane au acționat în fața Conseil d’État (Consiliul de Stat, Franța) împotriva Commission nationale de l’informatique et des libertés (Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți, Franța) (CNIL) în legătură cu patru decizii ale acesteia prin care refuză să pună în întârziere societatea Google Inc. pentru a proceda la dezindexarea a diverse linkuri incluse în lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele lor. Aceste linkuri duc spre pagini de internet publicate de terți care conțin, printre altele, un fotomontaj satiric referitor la o femeie politică postat sub pseudonim, precum și articole care menționează calitatea uneia dintre persoanele interesate de responsabil pentru relații publice al Bisericii Scientologice, punerea sub acuzare a unui om politic și condamnarea altei persoane interesate pentru fapte de agresiune sexuală asupra unor minori.

Conseil d’État a adresat Curții de Justiție mai multe întrebări cu privire la interpretarea normelor de drept al Uniunii referitoare la protecția datelor cu caracter personal. Conseil d’État a solicitat să se stabilească în special dacă, având în vedere responsabilitățile, competențele și posibilitățile specifice ale operatorului unui motor de căutare, interdicția pentru alți operatori de a prelucra date care fac parte din anumite categorii speciale (precum opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice, precum și viața sexuală) se aplică și unui asemenea operator.

În hotărârea pronunțată, Curtea amintește că, întrucât activitatea unui motor de căutare este susceptibilă să afecteze semnificativ și în mod adițional în raport cu cea a editorilor de site-uri internet drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, operatorul acestui motor, în calitate de persoană care stabilește scopurile și mijloacele acestei activități, trebuie să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că această activitate îndeplinește cerințele dreptului Uniunii pentru ca garanțiile prevăzute de acesta să își producă efectul deplin și pentru ca o protecție eficientă și completă a persoanelor vizate, în special a dreptului lor la respectarea vieții private, să poată să fie realizată efectiv.

Curtea subliniază, în continuare, că se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice, apartenența la sindicate, precum și prelucrarea de date privind sănătatea sau viața sexuală, sub rezerva anumitor excepții și derogări. În plus, cu excepția unei derogări speciale, prelucrarea datelor referitoare la infracțiuni, condamnări penale sau măsuri de securitate se poate efectua numai sub controlul autorității publice, iar un registru complet al condamnărilor penale nu poate fi ținut decât sub controlul autorității publice.

Curtea consideră că această interdicție și aceste restricții se aplică, sub rezerva excepțiilor prevăzute de dreptul Uniunii, ansamblului operatorilor care efectuează asemenea prelucrări. Ea subliniază însă că operatorul unui motor de căutare nu răspunde pentru faptul că datele cu caracter personal vizate de dispozițiile menționate figurează pe o pagină de internet publicată de un terț, ci pentru indexarea acestei pagini și în special pentru afișarea linkului către aceasta în lista rezultatelor prezentată utilizatorilor de internet în urma unei căutări. Interdicția sau restricțiile se aplică operatorului unui motor de căutare în temeiul acestei indexări și, așadar, prin intermediul unei verificări care trebuie efectuată, sub controlul autorităților naționale competente, pe baza unei cereri formulate de persoana vizată.

Curtea constată, în continuare, că, deși drepturile persoanei prevalează, ca regulă generală, asupra libertății de informare a utilizatorilor de internet, acest echilibru poate fi însă repus în discuție în funcție de natura informației în discuție și de caracterul sensibil al acesteia în ceea ce privește viața privată a persoanei vizate și în funcție de interesul publicului de a dispune de informația respectivă, care poate varia în special în funcție de rolul jucat de această persoană în viața publică.

Astfel, Curtea concluzionează că, atunci când operatorul unui motor de căutare este sesizat cu o cerere de dezindexare privind un link către o pagină de internet pe care sunt publicate date sensibile, acesta trebuie să verifice, pe baza tuturor elementelor relevante din speță și ținând seama de gravitatea ingerinței în drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, dacă includerea acestui link în lista de rezultate, care se afișează în urma unei căutări efectuate plecând de la numele acestei persoane, se dovedește strict necesară pentru protecția libertății de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la această pagină de internet prin intermediul unei asemenea căutări.

În plus, atunci când prelucrarea se referă la date care sunt făcute publice în mod manifest de către persoana vizată, un operator al unui motor de căutare poate refuza admiterea unei cereri de dezindexare, cu condiția ca această prelucrare să îndeplinească ansamblul celorlalte condiții de legalitate, iar persoana vizată să nu se poată opune acestei prelucrări din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară.

În sfârșit, în ceea ce privește paginile de internet care conțin date referitoare la o procedură judiciară în materie penală desfășurată împotriva unei anumite persoane, care se referă la o etapă anterioară a acestei proceduri și nu mai corespund situației actuale, revine operatorului motorului de căutare sarcina de a aprecia dacă această persoană are dreptul ca informațiile în discuție să nu mai fie, în stadiul actual, legate de numele său prin intermediul unei liste de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său. Pentru a aprecia acest drept, operatorul motorului de căutare trebuie să ia în considerare ansamblul împrejurărilor speței, precum în special natura și gravitatea infracțiunii în discuție, desfășurarea și rezultatul procedurii menționate, timpul scurs, rolul jucat de această persoană în viața publică și comportamentul său în trecut, interesul publicului la momentul cererii, conținutul și forma publicării, precum și repercusiunile acesteia pentru persoana menționată.

Operatorul unui motor de căutare este astfel obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini de internet pe care figurează informații referitoare la o procedură judiciară căreia i-a făcut obiectul o persoană fizică și, dacă este cazul, informații referitoare la condamnarea care a rezultat, atunci când acestea se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund situației actuale, în măsura în care se constată că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați.

Curtea precizează de asemenea că, chiar dacă operatorul unui motor de căutare ar constata că persoana vizată nu are dreptul la dezindexarea unor astfel de linkuri pentru motivul că includerea linkului în cauză se dovedește strict necesară pentru a concilia drepturile la respectarea vieții private și la protecția datelor acestei persoane cu libertatea de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați, acest operator este obligat, în orice caz, cel târziu cu ocazia cererii de dezindexare, să organizeze lista de rezultate astfel încât imaginea globală care rezultă pentru utilizatorul de internet să reflecte situația judiciară actuală, ceea ce necesită în special ca linkurile către paginile de internet care includ informații cu privire la acest subiect să apară în primul rând pe această listă.