Un deputat vrea să fie legalizat consumul de marijuana în Republica Moldova. Deputatul Vadim Pistrinciuc a depus o sesizare la Curtea Constituțională, în care a solicitat controlul constituționalității, prin prisma art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 28 și art. 54 alin. (2) și (4) din Constituția, a expresiei ”precum și consumul de droguri fără prescripția medicului” din dispoziția normei de la art. 85 alin. (1) din Codul contravențional, în partea în care vizează și consumul de marijuana, ca substanță stupefiantă.

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională se spune că prevederile art. 85 alin. (1) din Codul Contravențional stabilesc răspundere contravențională pentru procurarea ori păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor și a analogilor acestora în cantități mici, precum și consumul de droguri fără prescripția medicului. Această formulă dispune inclusiv sancționarea contravențională a consumului de marijuana fără prescripția medicală, întrucât marijuana a fost inclusă în lista substanțelor stupefiante (narcotice). 

Deputatul a făcut trimitere la art. 1 alin. (3) din Constituție care spune că”(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate”. În același timp, art. 22 din Declarația universală a drepturilor omului menționează că: orice persoană, în calitatea sa de membru al societății, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptățită ca prin efortul național și colaborarea internațională, ținându-se seama de organizarea și resursele fiecărei țări, să obțină realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale.

Prin urmare, susține autorul sesizării, dreptul individului de a decide acțiunile asociate cu corpul, sănătatea sau dezvoltarea sa fizică, precum și cu libertatea de a alege, la dorința sa, forma și mijloacele pe care le consideră acceptabile pentru sine în vederea relaxării și petrecerii timpului liber, constituie elemente constituente ale dreptului la libera dezvoltare a personalității. În limitele acestor drepturi, individul are dreptul de a decide în mod independent și individual care este cea mai bună activitate sau acțiune pentru sine. Pentru a justifica ingerința în sfera autonomă de libertate a individului, statul trebuie să se bazeze mai degrabă pe eventualele consecințe periculoase pentru public, ce rezultă sau pot rezulta din acțiunile persoanei, decât din evaluarea unor astfel de acțiuni în sine. Consumul de marijuana nu este o acțiune care poartă un risc pentru societate sau pentru un interes public. O normă care sancționează o astfel de acțiune – care este orientată către sine, către propriul corp și nu produce consecințe periculoase pentru societate, nu are un scop legitim. Consumul de marijuana poate afecta numai sănătatea consumatorului, care va fi responsabil personal pentru consecința survenită, se mai spune în document.

La fel, deputatul a indicat în sesizare că marijuana nu creează un risc semnificativ pentru sănătatea persoanei. Pe baza autonomiei etice, o persoană nu este obligată să dovedească valoarea obiectivă a oricărei acțiuni întreprinse în cadrul propriei libertăți. Statul nu-i poate interzice persoanei activitățile care generează un risc pentru sănătatea umană proprie. Sancționarea juridică a consumatorului de marijuana numai în baza argumentelor moraliste și paternaliste încalcă dreptul persoanei la libera dezvoltare a personalității.

Astfel, autorul sesizării consideră că sancționarea contravențională a consumului de marijuana contravine art. 1 alin. (3) din Constituție, în mod indirect, afectând și dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (art. 24 alin. (1) din Constituție), precum și dreptul la viața intimă familială și privată (art. 28 din Constituție).

Practica altor state

În context, se precizează că tot mai multe țări, printre care Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Georgia, Germania, Grecia, Israel, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Spania, Elveția, Turcia și cel puțin 29 state SUA, au legalizat consumul de canabis sau a derivatelor acestuia în scopuri recreaționale sau medicale. 

Mai mult, nu există vreun studiu care ar determina cert legătura direct proporțională dintre consumul de marijuana/necesitatea consumatorului de a consuma marijuana și riscul încălcării ordinii publice. În sesizare a fost invocat cazul Georgiei, unde la data examinării unei sesizări similare, experții nu a au putut face afirmații pozitive în acest sens, or, experiența fiecăruia demonstra contrariul sau era insuficientă. Astfel, doi dintre ei – medicii Inga Panchulidze și Gvantsa Piralashvili au confirmat că, de obicei, consumul de marijuana nu determină un comportament agresiv al clienților lor. În cazuri rare – consumul de forme atipice de marijuana, poate dezvolta stări de psihoză, totuși, aceasta nu reprezintă un efect tipic care însoțește consumul de marijuana (Decizia Curții Constituționale a Georgiei nr. 1/3/1282 din 30 iulie 2018, §21) 

În speța examinată de Curtea Constituțională a Georgiei, la examinarea cauzei a fost invitat șeful-adjunct al Centrului de Informare (Management) Departamentul informațional-analitic al Ministerului Afacerilor Interne al Georgiei, Giorgi Kavelashvili, care a prezentat un studiu potrivit căruia, din iulie 2017 până la data examinării sesizării – 30 iulie 2018, circa 2,095  persoane care au comis careva infracțiuni erau și consumatori ai substanței de tetrahidrocanabinol. Totuși, studiul nu a stabilit faptul aflării persoanelor sub influența substanței stupefiante ”marijuana” la momentul săvârșirii infracțiunilor respective. Prin urmare, nu este stabilit că anume consumul de marijuana a provocat consumatorii la săvârșirea altor infracțiuni. Respectiv, Curtea Constituțională a Georgiei a relevat că ea nu a fost convinsă de faptul că raportul de cauzalitate dintre fapta infracțională și consumul de marijuana este mai frecvent și mai sever, decât în cazul stării de ebrietate produse de alcool.

Specialiștii care au participat la examinarea sesizării respective de către Curtea Constituțională a Georgiei au confirmat că utilizarea de marijuana poate crea dependență numai în cazul utilizării sale pentru o lungă perioadă de timp și în cantități mari. Periodic, utilizarea sa în cantități relativ mici, de regulă, nu provoacă deprindere, dependență. 

În concluzie, autorul sesizării a menționat că statul nu are nici o obligație pozitivă de a proteja oamenii de la cauzarea unui astfel de prejudiciu adus sie însuși, prin declararea consumului de marijuana ca fiind o acțiune ilegală. Aceasta reprezintă o ingerință excesivă în dreptul la libera dezvoltare a personalității umane, care nu este justificată de interesele legitime destinate. Reglementarea de la art. 85 alin. (1) din Codul Contravențional, în sensul în care sancționează consumul de marijuana fără prescripția medicală, nu asigură un echilibru juridic între dreptul la libera dezvoltare a personalității umane și scopul de a proteja sănătatea acestor consumatori, ca scop legitim.  Mai mult, prin sancționarea contravențională a consumului de marijuana fără prescripția medicului, nu este asigurat un raport rezonabil de proporționalitate între calificarea acțiunii respective în calitate de contravenție și prevenirea pericolului care poate apărea pentru interesele legitime menționate mai sus – protecția sănătății individului (consumatorului), cât și protecția sănătății publice. Această reglementare nu creează un echilibru juridic între dreptul la libera dezvoltare a personalității umane și interese legitime declarate supra. 

Conținutul integral al sesizării poate fi accesat aici.